Consumatorii de carne au șanse mai mari să ajungă la 100 de ani, dar există „o schemă”

|Andreea Nicole |
Consumatorii de carne au șanse mai mari să ajungă la 100 de ani, dar există „o schemă”

Consumatorii de carne au șanse mai mari să ajungă la 100 de ani. foto pexels.com

Consumatorii de carne au șanse mai mari să ajungă la 100 de ani, dar există „o schemă”. Un studiu realizat pe un număr de 5.000 de vârstnici arată că persoanele care consumă carne au mai multe șanse să devină centenare. Totuși, concluziile sunt mai nuanțate decât par la prima vedere.

Persoanele care nu consumă carne ar putea avea șanse mai mici să ajungă la vârsta de 100 de ani decât cele care consumă carne, potrivit unui studiu recent. Însă, înainte de a-ți reconsidera dieta pe bază de plante, este important să înțelegi contextul acestor concluzii.

Consumatorii de carne au șanse mai mari să ajungă la 100 de ani

Cercetarea a urmărit peste 5.000 de adulți chinezi cu vârsta de 80 de ani și peste, participanți la Chinese Longitudinal Healthy Longevity Survey, un studiu național reprezentativ început în 1998. Până în 2018, cei care urmau diete fără carne au fost mai puțin predispuși să devină centenari comparativ cu cei care consumau carne.

La prima vedere, acest lucru pare să contrazică decenii de cercetări care arată că dietele bazate pe plante sunt benefice pentru sănătate. Dietele vegetariene, de exemplu, sunt asociate constant cu un risc mai scăzut de boli de inimă și accident vascular cerebral, diabet de tip 2 și obezitate. Aceste beneficii sunt parțial datorate unui aport mai mare de fibre și unui consum mai redus de grăsimi saturate.

Așadar, ce se întâmplă, de fapt? Înainte de a trage concluzii ferme, există câteva aspecte esențiale de luat în calcul.

Nevoile organismului se schimbă odată cu înaintarea în vârstă

Până în 2018, cei care urmau diete fără carne au fost mai puțin predispuși să devină centenari. foto: pexels.com
Până în 2018, cei care urmau diete fără carne au fost mai puțin predispuși să devină centenari. foto: pexels.com

Studiul s-a concentrat pe adulți cu vârsta de 80 de ani și peste, ale căror nevoi nutriționale diferă semnificativ față de cele ale persoanelor mai tinere. Odată cu înaintarea în vârstă, apar schimbări fiziologice care afectează atât cantitatea de alimente consumată, cât și tipul de nutrienți necesari. Scade consumul energetic, în timp ce masa musculară, densitatea osoasă și apetitul tind să se reducă. Aceste modificări cresc riscul de malnutriție și fragilitate.

Majoritatea dovezilor privind beneficiile dietelor fără carne provin din studii pe adulți mai tineri, nu pe populații vârstnice și fragile. Unele cercetări sugerează că vârstnicii care nu consumă carne pot avea un risc mai mare de fracturi, din cauza unui aport mai scăzut de calciu și proteine.

În etapele târzii ale vieții, prioritățile nutriționale se schimbă. Accentul nu mai este pus pe prevenirea bolilor pe termen lung, ci pe menținerea masei musculare, prevenirea pierderii în greutate și asigurarea faptului că fiecare masă aduce suficiente substanțe nutritive.

Prin urmare, rezultatele studiului pot reflecta mai degrabă provocările nutriționale ale vârstei înaintate, nu probleme inerente dietelor bazate pe plante. Important este că acest lucru nu diminuează beneficiile bine documentate ale acestor diete pentru adulții mai tineri și sănătoși.

Un detaliu crucial: greutatea corporală

Unele cercetări sugerează că vârstnicii care nu consumă carne pot avea un risc mai mare de fracturi. foto: pexels.com
Unele cercetări sugerează că vârstnicii care nu consumă carne pot avea un risc mai mare de fracturi. foto: pexels.com

Un aspect esențial este că probabilitatea mai mică de a ajunge la 100 de ani în rândul non-consumatorilor de carne a fost observată doar la participanții subponderali. La vârstnicii cu greutate normală nu a fost identificată o astfel de asociere.

Subponderalitatea la vârste înaintate este deja puternic asociată cu un risc crescut de fragilitate și deces. Prin urmare, greutatea corporală pare a fi un factor-cheie în explicarea acestor rezultate. Acesta a fost un studiu observațional, ceea ce înseamnă că evidențiază asocieri, nu relații de cauzalitate. Faptul că două lucruri apar împreună nu înseamnă neapărat că unul îl cauzează pe celălalt, potrivit Science Alert.

Rezultatele sunt în concordanță și cu așa-numitul „paradox al obezității” la vârstnici, conform căruia o greutate corporală ușor mai mare este adesea asociată cu o supraviețuire mai bună în anii târzii ai vieții.

Produsele de origine animală contează

Este important de menționat că probabilitatea mai scăzută de a ajunge la 100 de ani nu a fost observată la persoanele care consumau pește, lactate sau ouă. Aceste alimente furnizează nutrienți esențiali pentru menținerea sănătății musculare și osoase, inclusiv proteine de calitate, vitamina B12, calciu și vitamina D.

Vârstnicii care urmau aceste tipuri de diete aveau șanse similare de a deveni centenari ca și consumatorii de carne. Cercetătorii au sugerat că includerea unor cantități moderate de alimente de origine animală poate ajuta la prevenirea subnutriției și a pierderii masei musculare la vârste foarte înaintate, comparativ cu dietele strict pe bază de plante.

Ce înseamnă acest lucru pentru îmbătrânirea sănătoasă

Majoritatea dovezilor privind beneficiile dietelor fără carne provin din studii pe adulți mai tineri, nu pe populații vârstnice și fragile. foto: pexels.com
Majoritatea dovezilor privind beneficiile dietelor fără carne provin din studii pe adulți mai tineri, nu pe populații vârstnice și fragile. foto: pexels.com

În loc să ne concentrăm pe ideea că o dietă este universal mai bună decât alta, mesajul-cheie este că alimentația trebuie adaptată etapei de viață. Nevoile energetice scad odată cu vârsta (din cauza reducerii metabolismului bazal), dar unele cerințe nutriționale cresc.

Adulții vârstnici au în continuare nevoie de suficiente proteine, vitamina B12, calciu și vitamina D – în special pentru a păstra masa musculară și a preveni fragilitatea. La vârste înaintate, prevenirea malnutriției și a pierderii în greutate devine adesea mai importantă decât prevenția bolilor cronice pe termen lung.

Dietele pe bază de plante pot rămâne opțiuni sănătoase, dar pot necesita planificare atentă și, în unele cazuri, pentru a asigura un aport nutrițional adecvat, mai ales în etapele târzii ale vieții.

Nevoile noastre nutriționale la 90 de ani pot arăta foarte diferit față de cele de la 50 de ani, iar recomandările alimentare ar trebui să reflecte aceste schimbări de-a lungul vieții. Ceea ce funcționează pentru tine acum ar putea necesita ajustări pe măsură ce înaintezi în vârstă – și este perfect normal.

Citește și: Vasul de croazieră care promite longevitate. Oferă terapie genetică, nutriționiști și tratamente anti-îmbătrânire

Distribuie articolul pe: