„Conștiința de amurg” ar putea exista la pacienții pe moarte, spun oamenii de știință. foto: pixabay.com „Conștiința de amurg” ar putea exista la pacienții pe moarte, spun oamenii de știință. Creierul ar putea face un ultim efort de a găsi un sens sau un motiv pentru a rămâne în viață chiar înainte de a se opri definitiv. Pe 26 octombrie 2021, la un spital din Kentucky, viața lui Anthony „TJ” Hoover II, în vârstă de 36 de ani, părea să se fi încheiat. După o supradoză de droguri, medicii l-au declarat în moarte cerebrală și i-au spus familiei că nu mai există reflexe sau activitate cerebrală. „Conștiința de amurg” ar putea exista Bărbatul își dăduse anterior acordul pentru donarea de organe, iar echipa medicală a început pregătirile. Însă, la aproximativ o oră după începerea procedurii, chirurgii au oprit totul brusc. Potrivit unei scrisori de avertizare trimise ulterior Congresului, Hoover a început să se miște violent pe masa de operație. Împotriva tuturor așteptărilor, își recăpătase conștiința. Deși a rămas cu probleme pe termen lung de vorbire, memorie și mobilitate, bărbatul a supraviețuit și a fost externat ulterior în grija surorii sale. Cazul lui – dar și al altora similare, raportate din Kenya, Polonia, Ecuador sau China, unde oameni s-au „trezit” în morgi, sicrie sau chiar în timpul ritualurilor funerare – ridică o întrebare tulburătoare: este moartea cu adevărat un moment clar, definitiv și instantaneu, așa cum o descriu protocoalele medicale? Modelul clasic, pus sub semnul întrebării Modelul științific tradițional susține că, odată cu moartea, conștiința dispare complet. Finalul este brusc. „Lumina se stinge”. Totuși, cercetări recente sugerează că lucrurile ar putea fi mai complicate. Un exemplu îl reprezintă exploziile de unde gamma – activitate electrică de mare frecvență în creier (între 30 și 100 Hz), asociată cu memoria și conștiința. Surprinzător, astfel de activități au fost înregistrate chiar și după ce pacientul era considerat mort. Dar de ce ar mai „lucra” creierul în aceste momente? Studiul care schimbă perspectiva asupra morții Creierul ar putea face un ultim efort de a găsi un sens sau un motiv pentru a rămâne în viață chiar înainte de a se opri definitiv. foto: pixabay.com În 2023, cercetătorii de la Universitatea din Michigan au analizat înregistrări EEG (activitate cerebrală) și ECG (activitate cardiacă) de la patru pacienți în comă, deconectați de la aparatele de susținere a vieții. Rezultatele au fost neașteptate: În doi dintre pacienți, a apărut un val brusc de unde gamma la câteva secunde după începerea colapsului cardiac. Activitatea nu era haotică, ci organizată și sincronizată. Conectivitatea era intensă în zone-cheie ale creierului, inclusiv: zona „posterioară fierbinte” (responsabilă de percepții vizuale și senzoriale) regiuni frontale asociate conștiinței Modelele observate seamănă cu cele din: visare (somn REM) experiențe psihedelice stări de conștiință activă „Un creier care se aprinde pentru ultima dată” Cercetătoarea Jimo Borjigin descrie fenomenul ca pe o activare intensă și organizată a creierului, ca și cum întregul sistem „se aprinde din interior” pentru câteva momente. Această activitate implică inclusiv: zone responsabile de mișcare și vorbire joncțiunea temporo-parietală (asociată cu experiențele extracorporale) Acest lucru ar putea explica relatările frecvente din experiențele din apropierea morții (NDE), precum: lumini puternice senzația de tunel voci ale rudelor decedate De ce ar face creierul acest efort? Creierul consumă aproximativ 20% din energia corpului. În condițiile în care oxigenul scade drastic, un astfel de „efort final” pare paradoxal. O ipoteză: creierul caută o cale de supraviețuire. Mulți oameni care au trecut prin experiențe din apropierea morții spun că: și-au revăzut viața au auzit mesaje precum „nu este momentul tău” au „întâlnit” persoane decedate Potrivit cercetătorilor, creierul ar putea „scormoni” în memorie, încercând să găsească un motiv pentru a continua să trăiască. „Conștiința de amurg” ar putea exista? Este moartea cu adevărat un moment clar, definitiv și instantaneu, așa cum o descriu protocoalele medicale? foto: pixabay.com Borjigin sugerează existența unei „conștiințe de amurg” – o stare intermediară, în care persoana pare complet inconștientă, dar creierul este încă activ și organizat. „Considerăm că un pacient în comă este „dus”, dar aceste date arată că pot exista procese complexe în desfășurare”, explică ea. Implicații delicate: donarea de organe Aceste descoperiri ar putea avea implicații importante în medicină. Dacă anumite semne subtile de activitate cerebrală nu sunt detectate, există riscul ca organele să fie prelevate de la pacienți care ar fi putut, teoretic, să își revină. Totuși, specialiștii subliniază: astfel de cazuri sunt extrem de rare donarea de organe salvează nenumărate vieți Nu toți experții sunt convinși Unii cercetători privesc aceste rezultate cu scepticism. Psihiatrul Bruce Greyson susține că: pacienții din studiu aveau încă activitate cardiacă deci nu erau complet „morți” nu există dovezi că acele unde gamma ar fi legate de experiențe din apropierea morții El sugerează că aceste semnale ar putea fi cauzate de: durere spasme interferențe electrice Moartea, încă un mister Chiar și criticii recunosc că relația dintre creier și conștiință rămâne una dintre cele mai mari enigme ale științei. „Moartea este cea mai mare boală pe care nimeni nu a studiat-o cu adevărat”, spune Borjigin, citat de popularmechanics.com. Citește și: 5 regrete pe care le au oamenii pe patul de moarte Cazuri care sfidează explicațiile Modelul științific tradițional susține că, odată cu moartea, conștiința dispare complet. foto: pixabay.com Un exemplu șocant vine din China: În 2012, Li Xiufeng, o femeie de 95 de ani, a fost declarată moartă după o căzătură. A fost așezată într-un sicriu deschis timp de șase zile, conform tradiției. Cu câteva ore înainte de înmormântare, femeia: s-a ridicat din sicriu a mers în bucătărie a început să gătească Ulterior, a declarat: „Am dormit mult. Când m-am trezit, mi-a fost foame.” Ce urmează? Borjigin propune o reevaluare globală a modului în care înțelegem moartea: mai multă cercetare științifică monitorizare mai atentă a activității cerebrale redefinirea momentului morții „Toți vom muri, dar știm foarte puține despre cum se întâmplă asta”, spune ea. Descoperirile recente sugerează că moartea ar putea să nu fie un moment clar și instantaneu, ci un proces complex, în care creierul continuă să funcționeze – uneori chiar intens – pentru o scurtă perioadă. Iar întrebarea rămâne deschisă: dacă există încă activitate și poate chiar conștiință, unde trasăm, de fapt, linia dintre viață și moarte? Citește și: Există o „a treia stare” între viață și moarte. Unii oameni de știință spun că celulele ar putea avea chiar o formă de conștiință Distribuie articolul pe: