Ciupercile care trăiesc în corp joacă un rol important pentru sănătate. Ce ar trebui să știi despre „micobiom”

Ciupercile care trăiesc în corp joacă un rol important pentru sănătate. Termenul „microbiom intestinal” a devenit tot mai popular în ultimii ani. Nu e de mirare, având în vedere numeroasele cercetări care arată cât de importanți sunt microbii care trăiesc în intestinul nostru pentru sănătate.

Însă mulți oameni nu realizează că microbiomul nu conține doar bacterii. El include și alte tipuri de microbi – printre care și ciuperci. Componenta fungică a microbiomului se numește „micobiom”.

Deși micobiomul a fost studiat mai puțin decât componenta bacteriană, cercetările recente arată că el este sensibil la alimentație și poate influența sănătatea noastră în diverse moduri.

Micobiomul intestinal

Cel mai bine studiat micobiom este cel din intestin. Acesta este alcătuit din numeroase specii fungice. Cele mai frecvente specii întâlnite acolo, mai ales în lumea occidentală, aparțin familiei Candida.

Candida este un tip de drojdie. La majoritatea oamenilor, populația de Candida din micobiom este ținută sub control de către sistemul imunitar și bacteriile intestinale. Însă modificările în oricare dintre aceste două componente pot duce la proliferarea excesivă a Candidei în intestin.

Aceasta poate deveni o problemă, deoarece Candida poate provoca infecții grave, chiar letale, la persoanele cu sistemul imunitar slăbit.

De ce antibioticele favorizează Candida

De exemplu, cercetările au arătat că pacienții spitalizați care primesc antibiotice au un risc mai mare de a dezvolta infecții cu Candida. Explicația este parțial legată de faptul că antibioticele distrug anumite bacterii intestinale care concurează cu Candida pentru spațiu și resurse. De asemenea, antibioticele pot modifica direct celulele imunitare și felul în care acestea combat infecțiile fungice.

Un alt studiu, care a analizat micobiomul pacienților cu cancer, a descoperit că acei pacienți care au dezvoltat infecții grave cu Candida prezentau o supraaglomerare fungică în intestin chiar înainte ca infecția să izbucnească. Efectele toxice ale chimioterapiei asupra sistemului imunitar au îngreunat și mai mult lupta organismului cu infecția.

Dezechilibrul micobiomului intestinal în favoarea Candidei a fost asociat și cu alte boli. Niveluri crescute de Candida au fost observate la pacienți aflați în stare critică, ceea ce sugerează că o cantitate mare de Candida în intestin este un semn al unei stări de sănătate precară.

Modificările micobiomului fungic au fost corelate și cu diverse boli intestinale, inclusiv boala inflamatorie intestinală. În cazul bolii Crohn, s-a observat o creștere excesivă a Candidei. Aceste ciuperci produc toxine care irită mucoasa intestinală, ceea ce ar putea explica o parte dintre simptomele resimțite de pacienți.

Nivelurile ridicate de Candida în intestin pot, de asemenea, activa celulele imunitare, făcându-le mai inflamatorii – fenomen observat inclusiv la pacienții cu forme severe de COVID-19.

Micobiomul din alte zone ale corpului

Micobiomul nu se găsește doar în intestin.

Pe piele

Există și un micobiom cutanat. De fapt, pielea dintre degetele de la picioare găzduiește o diversitate mai mare de specii fungice decât orice altă zonă a pielii.

Micobiomul pielii este dominat de o ciupercă numită Malassezia, o drojdie adaptată să crească la suprafața pielii. Malassezia poate activa celulele imunitare din straturile pielii, ceea ce poate declanșa inflamații asociate cu psoriazisul și eczema.

Un alt agent fungic preocupant este Candida auris, rezistentă la multe medicamente antifungice. Dacă se dezvoltă pe suprafața pielii, poate fi periculoasă, mai ales în spitale, unde poate infecta pacienții cu sisteme imunitare compromise.

În vagin

Femeile au, de asemenea, un micobiom vaginal, al cărui echilibru cu bacteriile locale este esențial pentru sănătatea intimă.

Una dintre cele mai comune infecții fungice din lume este candidoza vaginală, care provoacă mâncărime intensă, durere și umflături. Majoritatea femeilor adulte se confruntă cel puțin o dată în viață cu o astfel de infecție.

Agentul cauzator este Candida albicans, un membru obișnuit al micobiomului vaginal. În mod normal, microbiomul vaginal este dominat de bacterii Lactobacillus, care mențin populațiile de Candida sub control.

Dar atunci când acest echilibru este perturbat (de exemplu, de antibiotice), ciuperca se poate înmulți excesiv sau poate elibera molecule inflamatorii în vagin. Această reacție inflamatorie stă la baza simptomelor obișnuite – roșeață, arsură, prurit.

Probioticele pot ajuta la restabilirea echilibrului dintre ciuperci și bacterii pentru a preveni infecțiile fungice vaginale, deși eficiența lor este limitată. Tratamentele noi, care vizează moleculele fungice inflamatorii, au arătat rezultate promițătoare în studii pe animale și pe grupuri mici de femei.

Alte posibile micobiome

Există dovezi că micobiomul ar putea fi prezent și în plămâni și chiar în laptele matern, conform theconversation.com. Mai controversat este faptul că unele studii sugerează existența unor celule fungice în creier, care ar putea fi legate de boli neurodegenerative, precum Parkinson și Alzheimer.

Autopsiile au identificat urme de ciuperci în creierul persoanelor decedate din cauza acestor boli – însă acest lucru nu dovedește că ciupercile au cauzat boala sau că au fost prezente în timpul vieții.

Experimentele pe șoareci au arătat că un număr mic de celule fungice poate supraviețui în creier perioade lungi, fiind asociat cu o scădere a memoriei. Studii similare pe muște au arătat că ciupercile pot migra spre creier și influența funcțiile acestuia – cea mai solidă dovadă de până acum că fungi pot pătrunde și supraviețui în sistemul nervos.

Totuși, nu se știe încă dacă acest lucru se întâmplă și la oameni și dacă ar putea fi considerat un adevărat micobiom cerebral.

Ce mai avem de aflat

Există încă multe necunoscute legate de micobiom. Dar, pe măsură ce cercetările continuă, vom înțelege mai bine rolul acestuia în sănătate și modul în care îl putem îngriji și susține pentru a ne proteja organismul.

Citește și: Frunzele de ridiche pot vindeca intestinul și reduce inflamația, conform studiilor