„Chimicale permanente” în plasturi, descoperirea alarmantă a specialiștilor

„Chimicale permanente” în plasturi, descoperirea alarmantă a specialiștilor

„Chimicale permanente” în plasturi, descoperirea alarmantă a specialiștilor. Multe mărci pot conține PFAS, conform unui raport comandat de Environmental Health News și de Mamavation. Din cele 40 de mărci de plasturi analizate într-un laborator, în 65% au fost găsite substanțe chimice PFAS.

Cunoscute și sub denumirea de „substanțe chimice eterne,” deoarece persistă în mediu pe perioade extrem de lungi, există cel puțin 12.000 de tipuri de PFAS. Consecințele asupra sănătății ale expunerii la aceste substanțe nu sunt pe deplin clare.

Această clasă de chimicale a fost asociată de Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) cu un risc crescut de anumite tipuri de cancer, fertilitate scăzută, hipertensiune la femeile însărcinate, întârzieri în dezvoltare și greutate mică la naștere la copii, perturbări hormonale, colesterol ridicat, eficiență redusă a sistemului imunitar și altele.

„Chimicale permanente” în plasturi

Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA și Institutului Național de Științe ale Sănătății Mediului, 97% dintre americani au PFAS în sânge.

Aceste substanțe chimice se găsesc în mii de produse de uz comun, inclusiv ambalaje alimentare, adezivi, covoare, îmbrăcăminte, mobilier, lacuri, produse de curățenie, șampoane și cosmetice. Sunt răspândite în sursele de apă, lanțul alimentar și chiar în ploaie.

Mamavation și EHN și-au făcut o misiune din a efectua verificări regulate ale diferitelor produse. Trimit mostre la laboratoare pentru a fi testate pentru prezența fluorului organic, care indică PFAS și este mai ușor de detectat decât substanțele chimice în sine.

Cum au detectat „chimicale permanente” în plasturi

Un rezultat pozitiv pentru fluor este considerat un indicator prezumtiv al prezenței PFAS. În ultimii ani, cele două grupuri au atras atenția publicului prin descoperirea de substanțe chimice legate de PFAS în lentile de contact, tampoane și absorbante, ață dentară, scutece, prezervative și bustiere sportive.

Pentru a realiza analiza actuală, investigatorii au selectat 40 de produse diferite de plasturi de la diverse mărci și le-au trimis către un laborator certificat de Agenția pentru Protecția Mediului (EPA). Plasturii, desigur, au în mod obișnuit două componente: tamponul absorbant, care se aplică direct pe rană, și benzile adezive.

Unde se află PFAS pe plasturi

Substanțele chimice PFAS sunt adesea adăugate în tampoanele plasturilor. Scopul este să reziste la umiditate și în benzile adezive ca ingredient în compoziția lipiciului. Ambele componente au fost testate pentru nivelurile de fluor, vizând valori egale sau mai mari de 10 părți per milion.

„10 părți per milion reprezintă limita de detecție și este o cantitate mare,” spune Terrence Collins, profesor de chimie la Universitatea Carnegie Mellon. Este unul dintre oamenii de știință implicați în studiu. „Știm că, în cazul perturbărilor endocrine, nu există o doză sigură. Aceste substanțe interferează cu controlul hormonal.”

Dintre cei 40 de plasturi testați, 26 au avut niveluri de fluor cuprinse între 10 PPM și 374 PPM. Din 16 fabricați în nuanțe de negru sau maro pentru persoanele de culoare, 10 s-au încadrat în intervalul de contaminare.

Cantitatea de fluor variază

Produsele au variat semnificativ în ceea ce privește cantitatea de fluor conținută, chiar și în cadrul aceleași mărci.

Într-un e-mail către TIME, Kenvue, producătorii BAND-AID, nu au răspuns la solicitarea de comentarii. Dar un purtător de cuvânt al CVS Health a făcut câteva precizări.

„Suntem în proces de revizuire și evaluare a informațiilor din raportul despre plasturi realizat de Mamavation.”

Plasturii fără dovezi de prezență a PFAS au provenit de la mărci mai mici, fără detecție pe tampon sau pe benzi.

Deși tamponul, care intră în contact direct cu o tăietură deschisă, pare să prezinte un pericol mai mare de contaminare, simplul contact cu pielea prin benzile adezive poate fi suficient pentru ca PFAS să pătrundă în organism. „Trebuie să presupunem că organismul va avea o afinitate pentru o multitudine de compuși PFAS”, spune Collins.

Cum se elimină PFAS

Plasturii sunt doar una dintre posibilele surse de expunere la PFAS. Casele noastre și produsele de îngrijire personală sunt pline de astfel de substanțe.

Deși unele PFAS pot fi excretate prin urină și sânge menstrual, odată ce pătrund în corp, se pot acumula în sânge și în țesuturi, inclusiv în creier, ficat, plămâni, oase și rinichi.

Citește și: Dulciuri retrase de la Lidl. Pot provoca leziuni serioase la nivelul gurii

Consumatorii nu pot face prea multe, iar rezolvarea problemei PFAS nu va fi ușoară. În februarie, EPA a înăsprit limitele pentru nouă tipuri de PFAS care anterior erau mai puțin reglementate.

America luptă cu diminuarea PFAS

Legislația este în așteptare sau a fost deja adoptată în 7 state—California, Colorado, Maryland, Washington, Rhode Island, Minnesota și Connecticut—pentru a limita sau interzice PFAS în diverse produse de consum.

Vor să fie interzisă și în spuma utilizată pentru stingerea incendiilor. Însă aceste substanțe sunt deja omniprezente în mediul înconjurător.

„Odată ce le-ai produs, nu poți pur și simplu să pocnești din degete și să le faci să dispară. Substanțele care există deja se vor acumula în organismele vii, care vor muri și vor fi acoperite de sedimente. Peste câteva mii de ani, vei putea să sapi și să găsești stratul de fluor”, spune Collins

Citește și: Infertilitatea poate fi cauzată și de obiceiurile alimentare