Studiul, realizat în cadrul proiectului SWISS100, a scos la iveală un aspect surprinzător: anumite mecanisme biologice nu se degradează la fel de rapid în cazul celor foarte longevivi. foto: AI Un studiu recent aduce o perspectivă nouă asupra longevității, sugerând că persoanele care ating vârsta de 100 de ani nu îmbătrânesc în același mod ca restul populației. La nivel molecular, organismul lor păstrează anumite caracteristici biologice asemănătoare celor întâlnite la indivizi mai tineri, ceea ce ar putea explica rezistența lor în fața procesului natural de îmbătrânire. Ce îi face diferiți pe centenari? În Elveția, doar un procent extrem de mic din populație ajunge la 100 de ani. Pentru a înțelege acest fenomen, cercetători de la Universitatea din Geneva și Universitatea din Lausanne au analizat probe de sânge provenite de la trei categorii de vârstă: adulți tineri, persoane în vârstă și centenari. Studiul, realizat în cadrul proiectului SWISS100, a scos la iveală un aspect surprinzător: anumite mecanisme biologice nu se degradează la fel de rapid în cazul celor foarte longevivi. Mai exact, cercetătorii au identificat 37 de proteine ale căror valori la centenari seamănă mai mult cu cele ale persoanelor tinere decât cu cele ale vârstnicilor obișnuiți. Un profil biologic „mai tânăr” Analiza a inclus peste 700 de proteine implicate în procese precum inflamația și sănătatea cardiovasculară. Dintre acestea, aproximativ 5% au prezentat un comportament neobișnuit, sugerând că îmbătrânirea nu este uniformă, iar anumite funcții ale organismului pot rămâne „protejate”. Rezultatele au fost publicate în revista Aging Cell și coordonate de echipe conduse de Daniela Jopp și Karl-Heinz Krause. Studiul a inclus persoane cu vârste între 30 și 105 ani, oferind o imagine comparativă detaliată asupra procesului de îmbătrânire. Citește și: Vasul de croazieră care promite longevitate. Oferă terapie genetică, nutriționiști și tratamente anti-îmbătrânire Rolul stresului oxidativ Unul dintre factorii-cheie analizați a fost stres oxidativ, asociat cu deteriorarea celulară cauzată de radicalii liberi. Interesant este că centenarii au prezentat niveluri mai scăzute de proteine antioxidante, ceea ce la prima vedere pare paradoxal. Explicația este însă simplă: organismul lor produce mai puțini radicali liberi, deci are nevoie de mai puține mecanisme de apărare. Cu alte cuvinte, nu luptă mai intens cu îmbătrânirea, ci generează mai puține procese dăunătoare. Metabolism echilibrat și inflamație redusă Cercetarea a mai arătat că persoanele foarte longevive au un metabolism mai stabil. foto: magnific.com Proteinele implicate în gestionarea grăsimilor și zahărului nu cresc excesiv odată cu vârsta, iar nivelul inflamației este mai scăzut. De exemplu, o proteină importantă, DPP-4, este bine conservată la centenari. Aceasta reglează un hormon implicat în producția de insulină, contribuind la menținerea unui echilibru sănătos al glicemiei fără a suprasolicita organismul. Longevitatea nu ține doar de gene Concluziile studiului indică faptul că viața lungă nu este rezultatul unui „organism mai activ”, ci al unuia mai echilibrat. Procesele biologice sunt mai bine reglate, inflamația este redusă, iar metabolismul funcționează eficient. Cercetătorii subliniază că genetica explică doar o parte din acest fenomen. Restul depinde de stilul de viață: alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată și relațiile sociale joacă un rol esențial. În viitor, aceste descoperiri ar putea contribui la dezvoltarea unor metode de prevenire a bolilor asociate vârstei înaintate. Până atunci, mesajul rămâne unul simplu: obiceiurile zilnice sănătoase pot influența semnificativ modul în care îmbătrânim. Sursa: scitechdaily Distribuie articolul pe: