Ce să faci dacă te-ai deshidratat

Deshidratarea apare atunci când pierzi mai multă apă decât consumi, iar corpul tău nu are suficiente lichide pentru a funcționa corespunzător. Aceasta poate apărea din cauza expunerii prelungite la soare, efort fizic intens, febră, diaree, vărsături sau pur și simplu din neglijență în a consuma suficientă apă.

Cum se poate ajunge la deshidratare?

Deshidratarea este o stare în care organismul pierde mai multe lichide decât primește, ducând la un deficit de apă și electroliți esențiali pentru buna funcționare a corpului. Deși pare un fenomen banal, deshidratarea poate deveni periculoasă dacă nu este recunoscută și tratată la timp. Înțelegerea modului în care se ajunge la deshidratare este esențială pentru prevenirea ei.

Prin pierderi excesive de lichide

Una dintre cele mai comune căi de apariție a deshidratării este pierderea excesivă de lichide din organism. Acest lucru poate apărea în mai multe moduri:

a) Transpirație excesivă

Apare în urma efortului fizic intens, a expunerii la temperaturi ridicate sau în caz de febră.

Când transpirăm, pierdem nu doar apă, ci și săruri minerale (electroliți), cum ar fi sodiul și potasiul.

Dacă nu reînlocuim aceste pierderi prin hidratare adecvată, apare deshidratarea.

b) Vărsături și diaree

Sunt cauze frecvente, mai ales în infecțiile gastrointestinale (cum ar fi cele cauzate de rotavirus, salmonella, etc.).

Organismul elimină rapid fluide și electroliți, iar în cazuri grave, aceste pierderi pot duce la deshidratare severă în doar câteva ore, mai ales la copii și vârstnici.

c) Febră

Febra accelerează metabolismul și determină evaporarea mai rapidă a apei prin piele.

Cu cât temperatura corpului este mai mare, cu atât pierderea de lichide este mai accentuată.

d) Arsuri extinse

Pielea joacă un rol esențial în reținerea lichidelor în corp. Când este afectată (prin arsuri severe), organismul pierde apă rapid prin zona lezată.

Prin aport insuficient de lichide

Deshidratarea nu apare doar din cauza pierderilor, ci și atunci când nu bem suficientă apă. Acest lucru se poate întâmpla în mai multe situații:

a) Neglijarea senzației de sete

• Mulți oameni nu simt sau ignoră setea, mai ales în timpul activităților solicitante sau în medii reci unde nu pare că transpiri.
• Vârstnicii au un reflex de sete mai slab și pot uita pur și simplu să bea apă.

b) Post alimentar sau diete restrictive

• Dietele sărace în apă sau cu aport scăzut de fructe, legume și lichide pot duce la deshidratare treptată.
• Postul, în special cel total (inclusiv fără apă), poate duce la deshidratare în decurs de doar 24 de ore, mai ales dacă e combinat cu efort fizic sau temperaturi ridicate.

c) Afecțiuni neurologice sau boli cronice

• Persoanele cu demență, accident vascular cerebral sau alte afecțiuni neurologice pot uita să bea sau pot avea dificultăți în a recunoaște nevoia de hidratare.
• Unele boli cronice, cum ar fi diabetul necontrolat (prin poliurie) sau insuficiența renală, pot contribui la pierderea de lichide.

Este important să recunoști semnele deshidratării și să acționezi rapid pentru a preveni complicațiile. Iată ce trebuie să faci:

Recunoaște rapid semnele deshidratării

Primul pas este să îți dai seama că ești deshidratat. Simptomele comune includ:

• Senzație intensă de sete
• Gură uscată și lipicioasă
• Urină în cantitate mică și de culoare închisă
• Oboseală sau slăbiciune
• Amețeli sau senzație de leșin
• Dureri de cap
• Confuzie sau dificultate în concentrare

La copii și vârstnici, deshidratarea se poate manifesta mai subtil, deci e importantă vigilența în aceste cazuri.

Rehidratează-te corect

Bea apă în cantități mici și constante. Dacă bei prea multă apă deodată, poți provoca disconfort gastric sau chiar vărsături. Ideal este să:

• Bei câteva înghițituri la fiecare 5-10 minute.
• Optezi pentru apă la temperatura camerei (apa foarte rece poate agrava crampele stomacale).
• Dacă ai la dispoziție, consumă soluții de rehidratare orală (ORS), disponibile în farmacii. Acestea conțin electroliți esențiali (sodiu, potasiu, clorură) care refac echilibrul electrolitic pierdut prin transpirație sau diaree.

Citește și: Fața umflată – când este doar un simptom banal și când trebuie să te îngrijorezi

Consumă alimente hidratante

Dacă nu ai greață și poți mânca:

• Fructele bogate în apă, cum ar fi pepenele roșu, castraveții, portocalele, strugurii sau căpșunele sunt ideale.
• Evită alimentele sărate sau grase, care pot agrava deshidratarea.

Evită băuturile nepotrivite

În perioada de rehidratare, evită:

• Cafeaua, ceaiul negru, băuturile energizante sau alcoolul – toate au efect diuretic și pot înrăutăți deshidratarea.
• Băuturile carbogazoase, mai ales cele dulci, care pot provoca balonare și nu oferă hidratare eficientă.

Citește și: Apă plată cu bacterii, pusă la vânzare! ANPC trage un semnal de alarmă

La ce ajută sărurile de rehidratare?

Sărurile de rehidratare orală (ORS – Oral Rehydration Salts) sunt o combinație specială de săruri minerale și zaharuri dizolvate în apă, folosite pentru a reface rapid și eficient lichidele și electroliții pierduți din organism. Ele reprezintă una dintre cele mai simple, dar eficiente metode de tratament împotriva deshidratării și sunt recomandate de Organizația Mondială a Sănătății în întreaga lume, mai ales în cazurile de diaree, vărsături, febră sau transpirație excesivă.

1. Refac echilibrul hidroelectrolitic

Corpul uman are nevoie de un echilibru între apă și minerale precum sodiu, potasiu, clorură și bicarbonat pentru ca celulele și organele să funcționeze corect. În timpul deshidratării, acest echilibru este afectat.
Sărurile de rehidratare ajută la:

• Reechilibrarea nivelului de sodiu, prevenind scăderea tensiunii arteriale și a volumului sanguin.
• Restabilirea nivelului de potasiu, esențial pentru funcționarea mușchilor, inclusiv a inimii.
• Corectarea acidozei metabolice, mai ales în caz de diaree severă (prin bicarbonat sau citrat).

2. Rehidratează mai eficient decât apa simplă

Apa simplă hidratează, dar nu înlocuiește electroliții pierduți. De aceea, în cazuri de deshidratare moderată până la severă, apa nu este suficientă.
Sărurile de rehidratare sunt formulate într-un raport optim zahăr-sodiu, care ajută la absorbția rapidă a lichidelor prin intestin, printr-un mecanism numit co-transport glucoză-sodiu. Cu alte cuvinte, glucoza ajută la „tragerea” sodiului în celule, iar sodiul, la rândul său, trage apa – rezultatul: hidratare eficientă și rapidă.

3. Ajută în tratamentul diareei și al infecțiilor digestive

În special la copii și persoane vârstnice, diareea acută poate duce rapid la deshidratare severă, care poate deveni o urgență medicală.
Soluțiile de rehidratare orală:

• Previn complicațiile deshidratării cauzate de rotavirus, norovirus, sau alți agenți infecțioși.
• Sunt o alternativă sigură, ieftină și eficientă față de perfuzii, în cazurile ușoare și moderate de deshidratare.
• Pot fi administrate chiar și acasă, fără supraveghere medicală strictă, dacă sunt folosite corect.

4. Util în caz de febră, efort fizic sau expunere la căldură

Deshidratarea nu apare doar din cauza bolilor digestive. Atunci când transpirăm mult – fie din cauza febrei, fie din cauza unui efort fizic intens sau a căldurii excesive, pierdem apă și săruri esențiale.
Soluțiile de rehidratare pot ajuta în:

• Prevenirea crampelor musculare și a epuizării din cauza căldurii.
• Recuperarea mai rapidă după efort fizic intens (sportivi, lucrători în aer liber).
• Menținerea bunei funcționări a inimii și a sistemului nervos.

5. Ușor de administrat și accesibile

Sărurile de rehidratare se găsesc sub formă de plicuri care se dizolvă în apă (de obicei 200-500 ml/plic), fiind ușor de transportat și de folosit chiar și în zone fără acces la servicii medicale.
Este important să:

• Fie preparate conform indicațiilor (nici prea concentrate, nici prea diluate).
• Se consume în decurs de câteva ore după preparare.
• Nu se amestece cu alte lichide (sucuri, lapte, ceai) decât dacă este specificat.