Deși mulți spun că „vârsta e doar un număr”, realitatea biologică arată că îmbătrânirea aduce modificări profunde în funcționarea internă a corpului. foto: freepik Pe măsură ce trec anii, corpul nostru trece printr-o serie de transformări fiziologice inevitabile. Metabolismul încetinește treptat, iar masa musculară începe să se reducă. Aceste schimbări pot duce la acumularea de grăsime, scăderea nivelului de energie și o susceptibilitate crescută la afecțiuni cronice. Pentru a contracara aceste efecte, nutriționiștii subliniază importanța unei alimentații adaptate vârstei și nevoilor reale ale organismului. Ce se întâmplă în corp odată cu înaintarea în vârstă? Deși mulți spun că „vârsta e doar un număr”, realitatea biologică arată că îmbătrânirea aduce modificări profunde în funcționarea internă a corpului. Odată cu trecerea pragului de 50 de ani, riscul de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, osteoporoză și alte afecțiuni crește semnificativ. În acest context, alimentația devine mai mult decât un obicei zilnic – devine un instrument de prevenție și susținere a vitalității. Adaptarea dietei nu înseamnă doar reducerea cantităților de mâncare, ci o recalibrare completă a obiceiurilor alimentare, astfel încât acestea să sprijine regenerarea celulară, să reducă inflamația și să mențină un metabolism activ. Ce recomandă specialiștii: principiile lui David Sinclair David Sinclair, biolog molecular, profesor la Universitatea Harvard și unul dintre cei mai cunoscuți cercetători în domeniul longevității, susține că stilul de viață are o influență uriașă asupra ritmului de îmbătrânire. Potrivit acestuia, organismul uman dispune de gene cu rol protector – numite gene ale supraviețuirii – care pot fi activate prin obiceiuri alimentare și comportamentale bine alese. Printre metodele eficiente de activare a acestor mecanisme se numără postul intermitent, exercițiile fizice și reducerea calorică moderată. Aceste practici stimulează procesele de reparare celulară, susțin detoxifierea internă și îmbunătățesc funcționarea metabolică. „Avem gene în corpul nostru care ne protejează împotriva daunelor și ne mențin tineri. a nu mânca în anumite ore ale zilei sau chiar reducerea aportului caloric în general activează această rețea genetică de supraviețuire. Motivul pentru care postul, exercițiile fizice și alți factori de stres moderat funcționează este pentru că activează programele de supraviețuire în organism. Aceste programe repară ADN-ul, reduc inflamația, îmbunătățesc metabolismul și, în cele din urmă, încetinesc îmbătrânirea.”, a spus specialistul, în podcastul de pe Youtube. Citește și: Alimente bogate în proteine pentru femei de peste 35 de ani, care vor să își dezvolte masa musculară Cât și cum ar trebui să mănânci la 50 de ani? David Sinclair recomandă o dietă moderat restrictivă, cu accent pe calitate, nu pe cantitate. Iată câteva dintre principiile de bază pe care le susține: Postul intermitent: O metodă eficientă este evitarea micului dejun, permițând organismului să aibă o fereastră alimentară redusă (de exemplu, 8 ore pe zi), în care se consumă alimentele. Reducerea caloriilor: Este benefic să se reducă aportul caloric cu aproximativ 20–30% față de media obișnuită, fără a compromite aportul de nutrienți esențiali. Limitarea zaharurilor și a carbohidraților rafinați: Acestea contribuie la inflamație și la dezechilibre hormonale, accelerând îmbătrânirea. Consumul redus de carne roșie: Sinclair sugerează o dietă mai apropiată de cea vegetariană, cu aport proteic moderat și din surse mai sănătoase, cum ar fi peștele, leguminoasele și nucile. Cafeaua dimineața: O ceașcă de cafea simplă poate fi inclusă în rutina de dimineață, contribuind la stimularea metabolismului, fără a întrerupe postul. În opinia lui Sinclair, nu doar ce mănânci contează, ci și momentul în care mănânci. Sincronizarea meselor cu ritmurile naturale ale corpului poate avea un impact major asupra sănătății pe termen lung. Exercițiile fizice – partenerul ideal al alimentației sănătoase Pentru un efect complet asupra procesului de îmbătrânire, nutriția trebuie combinată cu mișcarea. David Sinclair recomandă: Alergare intensă de două ori pe săptămână – pentru stimularea cardiovasculară și activarea genelor longevității. Antrenamente cu greutăți și box – care contribuie la menținerea masei musculare și a densității osoase. Terapie cu contrast termic: alternanța între saună și baie rece susține circulația, imunitatea și regenerarea celulară. Citește și: Îți este greu să te relaxezi în vacanță? Terapeuții explică ce trebuie să faci Ce sunt genele longevității și cum le activăm? Sinclair explică în podcastul lui Lewis Howes că fiecare persoană are în ADN anumite „programe genetice de supraviețuire”, printre care se numără sirtuinele – enzime care contribuie la repararea ADN-ului și la reglarea metabolismului. Acestea se activează în special prin post alimentar, efort fizic intens și stres metabolic moderat. Deși ele nu pot opri îmbătrânirea în totalitate, pot încetini degradarea celulară și pot susține un organism mai tânăr și mai sănătos pe termen lung. Distribuie articolul pe: