Ce este stresul termic generat de valul de caniculă care a cuprins Europa

Europa traversează o transformare climatică accelerată, iar un nou studiu arată că unele regiuni ale continentului înregistrează acum cu până la 40 de zile suplimentare de stres termic sever comparativ cu anii 1970. Fenomenul vine pe fondul unei încălziri globale tot mai accentuate, alimentată de utilizarea continuă a combustibililor fosili.

Datele confirmă că lumea se confruntă cu o „creștere bruscă” a episoadelor de căldură periculoasă, în timp ce planeta continuă să se încălzească într-un ritm fără precedent.

Europa, continentul care se încălzește rapid

Potrivit serviciului european Copernicus Climate Change Service (C3S), temperaturile din Europa au crescut cu aproximativ 2,5°C față de nivelurile preindustriale, în ciuda eforturilor globale de limitare a încălzirii climatice. Astfel, Europa rămâne continentul care se încălzește cel mai rapid de pe planetă.

Însă cercetătorii atrag atenția că analiza clasică a temperaturii aerului nu mai este suficientă pentru a înțelege impactul real asupra populației. Din acest motiv, studiile recente se concentrează pe așa-numitele „temperaturi resimțite”.

Citește și: Pericolul ascuns al verii: Cum afectează inima diferențele mari de temperatură

Ce înseamnă „temperatura resimțită”

Temperatura resimțită reprezintă modul în care corpul uman percepe efectiv căldura sau frigul, nu doar valoarea indicată de termometru. Acest indicator ia în calcul factori precum umiditatea, viteza vântului și modul în care organismul pierde căldură. Spre deosebire de temperatura aerului din prognoze, temperatura resimțită reflectă mai fidel efectele reale asupra sănătății umane.

Un studiu publicat în revista științifică Nature arată că episoadele de temperaturi extreme resimțite, zilele de stres termic și nopțile tropicale – definite ca nopți în care temperatura nu scade sub 20°C – au devenit mult mai frecvente în ultimele decenii. Cercetătorii avertizează că aceste fenomene se extind acum și în regiuni care anterior nu erau afectate de caniculă.

Ce este stresul termic și cum afectează organismul

Stresul termic apare atunci când organismul acumulează mai multă căldură decât poate elimina. Aceasta poate proveni fie din activitatea musculară, fie din mediul exterior.

„Stresul termic apare, de regulă, dintr-o combinație de factori precum temperaturi ridicate, umiditate crescută, activitate fizică intensă și aport insuficient de lichide”, explică specialiștii Copernicus Climate Change Service.

În mod normal, corpul uman își reglează temperatura prin transpirație și alte mecanisme de termoreglare. Însă atunci când aceste sisteme sunt depășite, pot apărea simptome precum creșterea temperaturii corporale, accelerarea ritmului cardiac, respirație rapidă, amețeli sau greață. În cazuri severe, pot apărea insolația sau chiar șocul termic, afecțiuni potențial letale.

Citește și: Europa, sufocată de temperaturi extreme. OMS avertizează că sunt necesare măsuri imediate pentru limitarea pierderilor de vieți omenești

Zonele cele mai afectate din Europa

Studiul a analizat stresul termic pe trei niveluri: puternic (≥32°C), foarte puternic (≥38°C) și extrem (≥46°C).

Rezultatele arată că sudul Europei este cel mai afectat, cu regiuni din Spania, Italia, Grecia și Turcia unde numărul zilelor cu stres termic puternic a crescut cu până la 40 de zile față de anii ’70. În multe zone din sudul continentului, acest lucru înseamnă aproape o lună suplimentară de caniculă severă în fiecare an.

Autoarea principală a studiului, Rebecca Emerton, a subliniat că fenomenul este îngrijorător nu doar în regiunile deja obișnuite cu verile fierbinți, ci și în zone unde astfel de temperaturi erau rare sau inexistente în trecut.

Efecte similare sunt observate și în alte regiuni ale lumii, inclusiv în părți din sudul Africii – Namibia și Angola –, Africa de Est – Tanzania, Kenya și Uganda –, dar și în Mexic și America Centrală.

Nopțile tropicale, problemă de sănătate publică

Un alt aspect alarmant evidențiat de cercetători este creșterea mai rapidă a temperaturilor nocturne extreme. Studiul arată că nopțile cele mai calde ale anului cresc cu aproximativ 0,32°C pe deceniu, mai rapid decât zilele cele mai fierbinți.

Acest fenomen are implicații serioase pentru sănătate, deoarece organismul are nevoie de temperaturi mai scăzute noaptea pentru a se recupera după stresul termic acumulat ziua.

„Căldura nocturnă este adesea subestimată, dar poate fi deosebit de periculoasă, mai ales în Europa, unde aerul condiționat este încă relativ rar”, a explicat Ruth Engel, cercetător în domeniul sănătății de mediu la World Resources Institute.

Specialiștii avertizează că nopțile tropicale sunt asociate cu un risc crescut de mortalitate, în special în rândul persoanelor vârstnice și al celor cu boli cronice, deoarece organismul nu reușește să se refacă în timpul somnului, potrivit Euronews.

Creșterea accelerată a stresului termic în Europa confirmă impactul tot mai vizibil al schimbărilor climatice asupra vieții cotidiene. De la sudul continentului până în regiuni unde canicula era rară, căldura extremă devine o realitate tot mai frecventă, cu efecte directe asupra sănătății publice și a modului în care oamenii își pot desfășura viața de zi cu zi.