Câte mii de bacterii are cafeaua de la aparat. Rezultatele neașteptate ale analizelor de laborator

Pentru mulți români grăbiți, cafeaua luată „din mers” de la automat este soluția rapidă pentru un început de zi energic. Un experiment recent arată însă că acest obicei aparent banal poate ascunde riscuri serioase pentru sănătate. Tu știi câte mii de bacterii are cafeaua de la aparat?

Mai multe probe de cafea au fost prelevate din automate amplasate în zone intens circulate din București și analizate în laborator. Rezultatele ridică semne de întrebare atât în privința igienei aparatelor, cât și a calității produsului din pahar.

Câte mii de bacterii are cafeaua de la aparat

S-au colectat câte șase probe din diferite locații aglomerate, inclusiv din Gara de Nord. Toate au fost testate ulterior la Institutul de Cercetări Alimentare. Rezultatul cel mai alarmant: una dintre probe conținea aproximativ 4.700 de germeni.

„Una dintre probe ajunge la un număr total de germeni de 4700. Înmulţiţi acest 4700 cu 150 de mililitri de cafea pe care o bem şi ajungem la un număr extrem de mare de microorganisme pe care le introducem fără să ne dorim acest lucru în organismul nostru. Ne pot îmbolnăvi şi pentru că nu sunt bacterii uzuale de murdărie, enterobacterii, putem presupune că sunt alte bacterii, poate fi lysteria, poate fi legionella, sunt bacterii patogene care ne îmbolnăvesc şi ne îmbolnăvesc grav”, explică Alexandru Cîrîc, director ICA.

Potrivit medicilor, în cel mai „fericit” caz, consumul unei astfel de băuturi poate provoca o toxiinfecție alimentară. În situații mai grave, există riscul unor infecții periculoase, precum listerioza.

De unde apare contaminarea

Specialiștii spun clar: problema nu este cafeaua în sine, ci traseul prin care aceasta ajunge în pahar.

„În acest aparat avem apă fierbinte care trece prin cafea, acel produs în acel moment este steril. Ulterior, el curge prin niște trasee și capete de dozare. În acel traseu foarte scurt, de câțiva centimetri, reușește să se contamineze la niște niveluri foarte mari, asta înseamnă că pe acel traseu de poate 10 cm nu s-a spălat niciodată. Suntem în situația în care ar trebui să ne apucăm să căutăm bacterie cu bacterie să aflăm cu ce sau ce ne poate îmbolnăvi de la o simplă cafea. Dacă era un singur produs, spuneam ca a fost accidental”, explică Alexandru Cîrîc.

Concluzia este directă:

„Aparatele nu se spală!”, continuă Alexandru Cîrîc.

Aceeași idee este susținută și de reprezentanții din industria cafelei, care explică faptul că boabele prăjite nu ar trebui să conțină bacterii periculoase, însă lipsa igienizării aparatelor poate transforma produsul final într-un risc.

„Bacteriile nu prea au cum să vină de la cafea per-se, pentru că odată prăjită, nu ar putea să conțină aceste bacterii. Pericolul principal este igiena aparatului. E îngrijit necorerspunzător și pe tot traseul acela hidraulic pot apărea bacterii”, explică Marian Lică, importator de cafea.

Ce spun autoritățile și legislația

În România, automatele de cafea sunt supuse unor reguli stabilite de autoritățile sanitar-veterinare. Operatorii trebuie să asigure igienizarea periodică, conectarea la o sursă sigură de apă și informarea corectă a consumatorilor cu privire la conținutul produsului.

„Există reguli şi în general la companiile mari care operează aparate, există o frecvenţă a igienizării aparatelor, în ultima perioadă chiar cei de la DSV şi ANPC au început să controleze aceste aparate. Foarte multe aparate au fost scoase din exterior, lucru care le face să fie un pic mai safe”, explică Marian Lică.

Citește și: Diferenta dintre cafea si ness: care este opțiunea mai sănătoasă?

Nu doar igiena, ci și calitatea este o problemă

Analizele au scos la iveală și un alt aspect: ceea ce bem nu este întotdeauna cafea în sensul clasic.

„Este un miros de cafea instant, spuma este de cafea instant, cel puţin două din cinci probe aduse nu cred că sunt cafea obţinută prin râşnire şi ca un espresso. Sunt probabil un fel de 3 în 1. Sunt cafele instant provenite din nişte pulberi, de aceea şi conţin zahăr, pentru că pulberea respectivă conţine şi cafea instant, conţine poate şi colorant. Poate şi potenţiator de aromă”, explică Alexandru Cîrîc.

Cu alte cuvinte, în unele cazuri, băutura din pahar conține mai mult zahăr și aditivi decât cafea propriu-zisă.

Diferența față de cafeaua din cafenele

Specialiștii în degustare spun că o cafea autentică are caracteristici clare: cremă fină (caimac), aromă complexă și gust echilibrat.

„Atunci când savurezi o cafea, în primul rând vezi aspectul, ea nu trebuie să fie o băutura de culoare neagră într-un pahar alb sau într-o ceaşcă, trebuie să aibă un fetru de caimac, uniformă sau tigrată, cu bule mici, fine. Atunci când o mirosim, putem simţi arome de ciocolată, de fructe, de flori, iar atunci când o gustăm, pe lângă gustul specific amărui, putem simţi note de ciocolată, de caramel, de fructe exotice. Pe lângă toate aceste caracteristici organoleptice, ne interesează siguranţa alimentară”, explică Dana Pop, degustător de cafea.

Ce pot face consumatorii

Automatele de cafea rămân o soluție rapidă și accesibilă, însă specialiștii recomandă prudență. Dacă nu avem certitudinea că aparatul este igienizat corespunzător, cea mai sigură variantă rămâne cafeaua preparată acasă.

Un termos cu cafea făcută în bucătărie poate elimina riscurile și, în același timp, oferă control asupra ingredientelor. În final, întrebarea rămâne deschisă: merită rapiditatea compromisurile legate de sănătate?

Citește și: Satul „dependent” de Coca-Cola unde până și bebelușii beau suc: problema reală pe care puțini o văd