Laptele vegetal, pus sub lupă: ce variante au mai mult zahăr și care sunt mai hrănitoare. Foto: Magnific.com Băuturile vegetale au devenit tot mai populare în ultimii ani și sunt prezente în meniurile cafenelelor, în supermarketuri și în alimentația de zi cu zi a multor consumatori. Variantele pe bază de ovăz, soia, migdale, cocos, orez sau mazăre sunt folosite frecvent ca alternativă la laptele de vacă, în special pentru cafea. Popularitatea lor este legată de mai multe motive. Unele persoane le aleg deoarece urmează o alimentație vegană, altele din cauza intoleranței la lactoză sau a anumitor alergii, în timp ce pentru unii consumatori alegerea este legată de perioadele de post sau pur și simplu de preferințele alimentare. Deși sunt cunoscute în limbajul obișnuit drept „lapte vegetal”, denumirea corectă este băutură vegetală, deoarece aceste produse nu sunt lapte în sensul clasic al termenului. O serie de produse din această categorie au fost analizate în laborator pentru a se vedea cât de mult zahăr conțin și ce cantitate de proteine oferă. Rezultatele au scos în evidență diferențe importante între sortimente. Zahărul, una dintre principalele diferențe dintre produse Unul dintre primele criterii analizate a fost cantitatea de zaharuri. Rezultatele au arătat că unele băuturi vegetale pot conține cantități surprinzător de mari, mai ales în cazul sortimentelor îndulcite sau al anumitor produse în care procesarea materiei prime duce la creșterea cantității de zaharuri disponibile. În cadrul analizelor prezentate, băutura din soia a înregistrat aproximativ 5,41% zaharuri, cea mai mare parte fiind reprezentată de zaharoză. Alexandru Ciric, director ICA, a explicat diferența observată în laborator și a făcut o comparație cu unele băuturi răcoritoare îndulcite. „Laptele de soia vine cu 5,41 la sută zaharuri. Marea majoritate este zaharoză, deci este zahăr curat, putem compara cu o băutură răcoritoare îndulcită cu zahăr și îndulcitori, acolo vorbim de un 6”, a declarat Alexandru Ciric, scrie observatornews.ro. Potrivit analizelor prezentate, băuturile pe bază de orez și cocos au ajuns la aproximativ 6,96% zaharuri. Specialistul a atras atenția și asupra diferențelor dintre valorile identificate în laborator și informațiile care pot apărea pe etichetele produselor. „Orezul și cocosul au din analiză 6,96% zaharuri, chiar mai mult cu 20% peste limita admisă în etichetare decât scrie pe ambalaj”, a precizat directorul ICA. Prin comparație, laptele de vacă are în jur de 4,5% zaharuri, acestea fiind reprezentate în principal de lactoză. Nu toate băuturile vegetale oferă aceeași cantitate de proteine După analiza zaharurilor, atenția s-a îndreptat către proteine. Aici, diferențele dintre laptele de vacă și băuturile vegetale pot fi considerabile. Laptele de vacă conține, în funcție de produs și de caracteristicile acestuia, aproximativ 3-4,2% proteine. În schimb, multe dintre băuturile vegetale au un conținut proteic mai redus. Excepția importantă este reprezentată de băutura din soia, care poate furniza o cantitate de proteine mai apropiată de cea a laptelui de origine animală. Acest aspect este important pentru consumatorii care aleg o băutură vegetală nu doar pentru gust sau pentru cafea, ci și ca alternativă nutrițională la lapte. O băutură vegetală nu trebuie însă considerată automat echivalentă din punct de vedere nutrițional cu laptele de vacă. Foto: Magnific.com Compoziția diferă în funcție de ingredientul de bază și de procesul de fabricație. Migdalele, cocosul și ovăzul au avut valori bune la capitolul calciu Calciul este un alt element important atunci când sunt comparate băuturile vegetale cu laptele de vacă. În cazul produselor analizate, sortimentele pe bază de migdale, cocos și ovăz s-au remarcat prin cantități importante de calciu. Unele valori au depășit 100 de miligrame la 100 de mililitri de produs. Prin comparație, laptele de vacă are aproximativ 120 de miligrame de calciu la 100 de mililitri, ceea ce înseamnă că anumite băuturi vegetale fortificate pot ajunge la valori apropiate. Este important însă ca valoarea să fie verificată pe etichetă, deoarece conținutul de calciu poate varia semnificativ de la un produs la altul. Unele băuturi vegetale sunt fortificate cu minerale, în timp ce altele pot avea un conținut natural mai redus. Băutura de ovăz, preferată pentru cafea În încercarea de a realiza o ierarhie a produselor analizate, specialiștii au ținut cont de mai multe caracteristici, inclusiv de cantitatea de zaharuri, proteine și modul în care băutura poate fi utilizată în alimentația de zi cu zi. Pentru consumul obișnuit, în special în cafea, băutura de ovăz a fost considerată o variantă interesantă datorită profilului său general și aspectului apropiat de cel al laptelui. Foto: Magnific.com „Pe primul loc ar putea fi laptele de ovăz, dacă ne uităm la lipsa completă a unui impact asupra consumatorului. Nu avem zaharuri, avem conținut de proteină mic și înlocuiește laptele natural ca aspect, nu ca gust”, a explicat Alexandru Ciric. Specialistul a precizat că alegerea poate fi diferită în funcție de ceea ce urmărește fiecare consumator. Soia este mai potrivită pentru cei care caută proteine Atunci când criteriul principal este aportul de proteine, băutura de soia se detașează de multe dintre celelalte alternative vegetale. În cadrul discuției despre alegerea dintre ovăz și soia, directorul ICA a explicat că soia poate fi preferată atunci când consumatorul urmărește un conținut mai ridicat de proteine. „Dacă ne dorim proteină, da, soia e mai bună, dar trebuie să ne gândim că noi în cafeaua de dimineață nu așteptăm să găsim un shake proteic. Rămânem la ovăz pentru cafeaua de dimineață”, a declarat acesta. Băuturile din soia pot avea, de asemenea, un avantaj atunci când sunt fortificate cu calciu, însă acest lucru trebuie verificat de fiecare dată pe ambalaj. Citește și: Ce conțin băuturile pentru sportivi? Merită sau nu banii? Cocosul și orezul au ridicat cele mai multe semne de întrebare În comparația realizată, băuturile din cocos și orez s-au aflat în partea inferioară a clasamentului prezentat de specialiști, în special din cauza cantității de zaharuri identificate. Băutura de migdale a ocupat o poziție intermediară, ceea ce arată că nu există o singură variantă care să fie potrivită pentru toate situațiile. Alegerea depinde de scopul pentru care este cumpărat produsul: unele persoane urmăresc un conținut mai ridicat de proteine, altele sunt interesate de calciu, de gust, de textura obținută în cafea sau de cantitatea de zaharuri. Eticheta rămâne cel mai important reper pentru consumator Diferențele dintre produsele existente pe piață arată că simpla mențiune „vegetal” nu este suficientă pentru a determina dacă o băutură se potrivește unei anumite alimentații. Ingredientele și valorile nutriționale pot varia considerabil de la un produs la altul. De aceea, cantitatea de zaharuri, proteine, calciu și eventualele adaosuri trebuie verificate înainte de cumpărare. „Are un conținut mai bun de proteină, sunt și bine fortificate cu calciu. Cocos și orez, ultimul loc. Migdalele ar fi cele de la mijloc. Pe etichetă trebuie să urmărim de fiecare dată ce vrem să consumăm”, a concluzionat Alexandru Ciric. Citește și: „Formula secretă” Coca-Cola a fost dezvăluită! Ce ingrediente ar sta în spatele gustului celebrei băuturi Astfel, o băutură vegetală nu este automat mai sănătoasă doar pentru că provine din ovăz, soia, migdale, cocos sau orez. Diferențele de compoziție sunt importante, iar alegerea trebuie făcută în funcție de informațiile nutriționale concrete ale fiecărui produs. Distribuie articolul pe: