„Batogul de sturion” a devenit oficial produs IGP. foto Ministerul Agriculturii România își consolidează prezența pe harta produselor agroalimentare protejate în Uniunea Europeană. „Batog de sturion” a fost înregistrat oficial ca Indicație Geografică Protejată (IGP), devenind al 16-lea produs românesc care beneficiază de acest statut. Anunțul a fost făcut de Ministerul Agriculturii, după publicarea actului normativ în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. ”În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din data de 18 februarie 2026, a fost publicat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/358 al Comisiei, din 11 februarie 2026, privind înregistrarea indicaţiei geografice „Batog de sturion” (IGP) în Registrul Uniunii al indicaţiilor geografice, în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1143 al Parlamentului European şi al Consiliului”, anunţă Ministerul Agriculturii. Ce înseamnă certificarea IGP Statutul de Indicație Geografică Protejată confirmă legătura directă dintre produs și zona în care este realizat. În acest caz este vorba despre județul Tulcea, care include Delta Dunării și are deschidere la Marea Neagră. Pentru obținerea IGP, cel puțin una dintre etapele esențiale de producție trebuie să aibă loc în aria geografică desemnată, iar reputația sau caracteristicile produsului trebuie să fie strâns legate de această origine. „Batog de sturion” este obținut exclusiv din filé dorsal de sturion provenit din acvacultură, aparținând familiei Acipenseridae – specii precum morunul (Huso huso), nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii) sau nisetrul siberian (Acipenser baerii). Materia primă provine de la exemplare cu o greutate de minimum 7 kilograme și un conținut de grăsime de cel puțin 7%, condiții care contribuie la textura și suculența produsului finit. Cum obții un „Batog de sturion” Procesul tehnologic presupune sărarea cu un amestec controlat de sare gemă și zahăr, urmată de zvântare – până la atingerea unei umidități reziduale de minimum 35% – și afumare cu lemn de esență tare. Rezultatul este un preparat cu gust dulce-sărat, ușor afumat, completat de o aromă cărnoasă specifică sturionului, specie cunoscută pentru carnea sa fină, fără miros pregnant de pește. Produsul se prezintă sub formă de filé depielat, legat cu sfoară în model tradițional de plasă pescărească, cu exterior auriu-brun și miez ușor translucid, fraged, dar ferm la tăiere. Accent pe sustenabilitate și protejarea sturionilor Un element esențial al documentației care a stat la baza obținerii IGP este componenta de sustenabilitate. Din 2006, România a instituit interdicția pescuitului sturionilor din habitatele naturale, inclusiv din Delta Dunării, pentru protejarea acestor specii aflate sub presiune la nivel internațional. În acest context, „Batog de sturion” utilizează exclusiv pește provenit din acvacultură, crescut în mediu controlat, fără contaminanți, în condiții care reproduc cât mai fidel dieta și dezvoltarea naturală a sturionilor. Astfel, produsul contribuie indirect la conservarea resurselor piscicole sălbatice. Lista produselor românești protejate în UE Odată cu această recunoaștere, România ajunge la 16 produse înregistrate la nivel european, în sistemele de calitate IGP, DOP și STG. Printre acestea se numără: Magiun de prune Topoloveni (IGP) Salam de Sibiu (IGP) Novac afumat din Tara Barsei (IGP) Scrumbie afumata de Dunare (IGP) Telemea de Sibiu (IGP) Carnati de Plescoi (IGP) Cascaval de Saveni (IGP) Salata cu icre de stiuca de Tulcea (IGP) Telemea de Ibanesti (DOP) Salata traditionala cu icre de crap (STG) Placinta dobrogeana (IGP) Pita de Pecica (IGP) Salinate de Turda (IGP) Sardeluta marinata fabricata potrivit traditiei din Romania (STG) Carnati din topor din Valcea (IGP) Potrivit datelor comunicate de autorități, alte 13 produse românești se află în prezent în diferite etape de evaluare la Comisia Europeană, semn că interesul pentru certificarea rețetelor tradiționale este în creștere. Prin includerea „Batogului de sturion” în registrul european, zona Deltei Dunării câștigă un nou vector de promovare gastronomică, iar producătorii locali beneficiază de protecție juridică și de un plus de vizibilitate pe piața europeană. Citește și: Produsele traditionale si recunoasterea europeana Distribuie articolul pe: