Alimente consumate zilnic care pot crește riscul de ficat gras

Alimente consumate zilnic care pot crește riscul de ficat gras! Multe dintre produsele pe care le mâncăm aproape zilnic pot afecta sănătatea ficatului mai mult decât ne imaginăm. Pâinea albă, băuturile carbogazoase, gustările ambalate sau carnea roșie sunt doar câteva exemple de alimente aparent banale care, consumate frecvent, pot favoriza apariția bolii hepatice grase.

Alimente consumate zilnic care pot crește riscul de ficat gras

Conform publicației The Times of India, aproximativ un adult din trei la nivel global suferă de boală hepatică grasă – o afecțiune caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime în ficat (peste 5–10% din greutatea acestuia).

Ceea ce este cu adevărat îngrijorător este faptul că, în multe cazuri, boala evoluează fără simptome evidente, iar persoanele afectate nu știu că o au. Iată cinci alimente frecvent consumate care pot contribui la dezvoltarea ficatului gras:

1. Pâinea albă și produsele din cereale rafinate

Alimentele preparate din făină albă – precum pâinea albă, aluatul de pizza sau produsele de patiserie – determină creșteri rapide ale glicemiei.

Organismul transformă excesul de zahăr în grăsime, iar o parte din aceasta ajunge să fie depozitată în ficat. În timp, acest proces favorizează acumularea de grăsime hepatică. O alternativă mai sănătoasă o reprezintă cerealele integrale, care sunt mai bogate în fibre și mai blânde cu ficatul.

2. Cerealele dulci pentru micul dejun

Multe cereale pentru micul dejun conțin cantități mari de zahăr adăugat. Ficatul este responsabil de metabolizarea acestui zahăr, iar un aport constant, mai ales dimineața, îl suprasolicită. Pe termen lung, acest efort repetat poate duce la depuneri de grăsime la nivel hepatic și la apariția ficatului gras.

Citește și: Câte calorii are o felie de cozonac și câte poți mânca pe zi, fără teama de a te îngrășa

3. Băuturile carbogazoase și cele îndulcite

Sucurile carbogazoase, băuturile energizante, ceaiurile reci din comerț și sucurile de fructe îmbuteliate conțin frecvent sirop de porumb bogat în fructoză sau alte zaharuri adăugate. Acestea sunt procesate aproape exclusiv de ficat.

Cercetări realizate de Universitatea de Stat din Ohio arată că zahărul din astfel de băuturi poate fi transformat în grăsimi și depozitat în celulele hepatice. Consumul constant poate duce, în timp, la boala ficatului gras, care netratată poate evolua spre fibroză și ciroză hepatică, scriu cei de la msn.

4. Gustările ambalate

Produse precum chipsurile, biscuiții sărați sau alte snack-uri procesate conțin combinații nocive de carbohidrați rafinați, grăsimi trans și aditivi. Aceste ingrediente solicită ficatul, fără a oferi beneficii nutriționale reale, crescând riscul de inflamație și acumulare de grăsime.

5. Carnea roșie și carnea procesată

Carnea roșie este bogată în grăsimi saturate, care pot contribui la inflamația ficatului și la depunerea de grăsime. Produsele procesate, precum slănina, cârnații sau salamul, sunt și mai problematice din cauza conținutului ridicat de sare și aditivi. Specialiștii recomandă reducerea consumului și înlocuirea frecventă cu proteine slabe (pește, carne de pui) sau alternative vegetale.

Citește și: Grapefruit, inamicul ficatului gras. Ce beneficii are și cum se consumă

Simptomele pe care le dă ficatul gras

Boala ficatului gras este una dintre cele mai frecvente afecțiuni hepatice ale vremurilor moderne, fiind strâns legată de stilul de viață, alimentația dezechilibrată și sedentarism. În multe cazuri, această afecțiune evoluează „în tăcere”, fără semne clare, motiv pentru care este adesea descoperită întâmplător, în urma unor analize de rutină. Totuși, pe măsură ce grăsimea se acumulează în ficat și funcțiile acestuia sunt afectate, pot apărea o serie de simptome care nu trebuie ignorate.

Unul dintre cele mai frecvente semne este oboseala persistentă. Persoanele cu ficat gras pot resimți o stare constantă de epuizare, chiar și după odihnă, deoarece ficatul nu mai reușește să proceseze eficient toxinele și nutrienții din organism. Această senzație este adesea însoțită de scăderea capacității de concentrare și de o stare generală de lipsă de energie.

Această senzație apare atunci când ficatul se mărește din cauza acumulării de grăsime, exercitând presiune asupra structurilor din jur. De cele mai multe ori, durerea nu este intensă, ci mai degrabă o jenă persistentă.

Persoanele cu ficat gras pot observa și balonare frecventă, digestie lentă sau senzația de plenitudine după mese mici. Aceste manifestări sunt legate de faptul că ficatul joacă un rol esențial în digestia grăsimilor, iar funcționarea sa deficitară poate perturba întregul proces digestiv.

Pe măsură ce boala avansează, pot apărea modificări ale apetitului, greață ușoară sau chiar scădere inexplicabilă în greutate. De asemenea, unele persoane pot observa îngălbenirea discretă a pielii sau a albului ochilor, semn că ficatul nu mai reușește să elimine eficient bilirubina — un simptom care necesită evaluare medicală imediată.

Un alt indiciu important este creșterea valorilor enzimelor hepatice la analizele de sânge. Deși nu este un simptom resimțit direct, acest semn biochimic este adesea primul care indică existența ficatului gras și a inflamației hepatice.

În stadii mai avansate, mai ales dacă boala evoluează spre steatohepatită sau fibroză, pot apărea simptome mai severe, precum umflarea abdomenului, retenția de lichide, mâncărimi ale pielii sau vânătăi care apar ușor. Aceste manifestări indică o afectare serioasă a funcției hepatice și nu trebuie neglijate.