Dengue poate reveni cu forme mai severe chiar și după vaccinare. Cercetătorii au descoperit indicii despre reacția sistemului imunitar

Un studiu realizat pe voluntari infectați cu o variantă slăbită a virusului dengue oferă noi explicații pentru un fenomen care complică dezvoltarea vaccinurilor: o a doua infectare cu o tulpină diferită poate provoca simptome mai grave decât prima. Descoperirile ar putea ajuta la identificarea unor markeri care să arate cât de bine este protejată o persoană împotriva bolii.

Dengue este o infecție virală transmisă prin înțepătura țânțarilor femele infectați din genul Aedes. Boala provoacă aproximativ 40.000 de decese anual, iar numărul infectărilor poate ajunge la 400 de milioane pe an. Mai multe țări, printre care Bangladesh și Kenya, se confruntă cu focare grave.

Dengue poate reveni cu forme mai severe

Deși majoritatea adulților supraviețuiesc primei infectări, o a doua expunere la o tulpină diferită a virusului poate duce la manifestări mai severe. Acest comportament neobișnuit al bolii a reprezentat o provocare pentru cercetătorii care încearcă să dezvolte vaccinuri mai eficiente.

Un studiu publicat pe 28 octombrie în revista Science Translational Medicine începe să clarifice mecanismele imunitare din spatele acestui fenomen. Cercetarea a implicat 45 de voluntari expuși în condiții controlate la o variantă modificată și mai puțin agresivă a virusului dengue.

Leah Katzelnick, epidemiolog la Institutul Național pentru Alergii și Boli Infecțioase din Bethesda, Maryland, și coautoare a studiului, spune că înțelegerea modului în care organismul reacționează la infectările succesive ar putea contribui la dezvoltarea unor vaccinuri mai bune.

„Dengue este încă considerată o boală tropicală neglijată”, afirmă cercetătoarea. „Dar a devenit o problemă pentru aproape toată lumea.”

Citește și: Cercetătorii avertizează! Țânțarii care transmit dengue și febra galbenă încep să devină rezistenți la insecticide

De ce a doua infectare cu dengue poate fi mai periculoasă

Mecanismul prin care o nouă infectare poate agrava boala nu este pe deplin înțeles. Una dintre explicațiile luate în calcul de specialiști este legată de memoria sistemului imunitar.

Atunci când organismul întâlnește o altă tulpină a virusului dengue, poate produce anticorpi generați inițial împotriva variantei cu care a intrat în contact prima dată. Acești anticorpi nu sunt întotdeauna la fel de eficienți împotriva noii tulpini, iar reacția imunitară poate contribui la apariția unor simptome mai severe.

Interesant este că infectările ulterioare cu alte variante ale virusului nu par să declanșeze întotdeauna aceeași reacție. Tocmai această particularitate a atras atenția cercetătorilor și a complicat evaluarea vaccinurilor împotriva dengue.

Problema a devenit evidentă și în Filipine, unde, după lansarea unei campanii ample de vaccinare în 2016, au apărut îngrijorări legate de copiii care au dezvoltat forme severe de dengue. Unul dintre motivele de preocupare a fost posibilitatea ca vaccinarea să influențeze riscul unor infectări ulterioare.

Ce au descoperit cercetătorii

Pentru a înțelege mai bine reacția sistemului imunitar, echipa condusă de Katzelnick a recrutat 45 de persoane sănătoase, pe care le-a împărțit în trei categorii: voluntari care nu fuseseră infectați niciodată cu dengue, persoane care trecuseră printr-o infectare cu o singură tulpină și participanți care fuseseră expuși la mai multe variante ale virusului.

Toți voluntarii au fost apoi expuși la o versiune slăbită a virusului DENV-3, una dintre cele patru tulpini cunoscute ale dengue. Cercetătorii au analizat reacțiile imunitare folosind probe de sânge și de țesut prelevate din ganglionii limfatici.

Rezultatele au arătat că persoanele care mai fuseseră infectate cu dengue aveau, în general, o încărcătură virală mai mare și prezentau mai multe semnale asociate unei reacții inflamatorii excesive decât participanții care nu avuseseră niciodată boala.

Totuși, o reacție imunitară mai intensă nu însemna automat și o protecție mai bună. Voluntarii cu cele mai mari încărcături virale aveau mai puțini anticorpi împotriva dengue, iar aceștia erau mai puțin eficienți în controlarea infecției.

Potrivit autorilor, rezultatele sugerează că persoanele al căror sistem imunitar reușește să controleze mai bine o a doua infectare tind să dezvolte și o imunitate mai solidă pe termen lung.

Citește și: Țânțarul tigru asiatic: una dintre cele mai periculoase specii invazive din lume. Riscurile pentru sănătate și metodele de control

Anticorpii ar putea deveni indicatori ai protecției

Cercetătorii au observat și că persoanele care au avut o reacție imunitară mai echilibrată prezentau niveluri mai ridicate ale anumitor anticorpi. Aceste molecule ar putea fi folosite ca biomarkeri, adică indicatori biologici care să ajute la evaluarea gradului de protecție al unei persoane împotriva virusului.

Printre markerii analizați se numără anticorpii îndreptați împotriva proteinei virale NS1. Identificarea unor astfel de indicatori ar putea reprezenta un pas important pentru cercetarea dengue, consideră Nikos Vasilakis, virusolog la Facultatea de Medicină a Universității din Texas, Galveston, care studiază bolile transmise de insecte.

Acești biomarkeri ar putea fi deosebit de utili pentru evaluarea viitoarelor vaccinuri. În prezent, nu există indicatori suficient de preciși care să arate nivelul de imunitate împotriva dengue, iar modelele animale disponibile pentru studierea bolii sunt limitate.

Din acest motiv, cercetătorilor le este dificil să stabilească eficiența și siguranța unui vaccin înainte de testarea acestuia pe oameni. Identificarea unor biomarkeri fiabili ar putea simplifica procesul și ar permite evaluări mai rapide ale noilor formule.

„Nu ar trebui să fie nevoie să desfășori mereu studii clinice ample, de fază a III-a, și să urmărești oamenii timp de zece ani pentru a ști dacă vaccinul tău este sigur”, a adăugat Katzelnick.

Descoperirile nu oferă încă o soluție definitivă pentru prevenirea formelor severe de dengue, dar îi ajută pe specialiști să înțeleagă mai bine de ce o infectare anterioară nu garantează întotdeauna protecția. Pe termen lung, această informație ar putea contribui la dezvoltarea unor vaccinuri mai sigure și la identificarea persoanelor care riscă să dezvolte complicații.