De ce mâncarea „plant-based” este percepută diferit. Legătura dintre carne, identitate și masculinitate

Google Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
|Andreea Nicole |
De ce mâncarea „plant-based” este percepută diferit. Legătura dintre carne, identitate și masculinitate

Aceeași mâncare, altă percepție. Cum influențează eticheta „plant-based” ideea de masculinitate. Foto: AI

Un burger rămâne, în esență, același preparat chiar dacă în loc de carne conține ingrediente vegetale. Cu toate acestea, modul în care îl privim se poate schimba considerabil în funcție de ceea ce scrie pe meniu.

Un nou studiu arată că simpla mențiune „plant-based” poate influența percepția oamenilor asupra unui preparat. Nu este vorba doar despre gustul pe care cred că îl va avea. Participanții la cercetare au asociat mâncarea vegetală cu un nivel mai redus de masculinitate și au considerat-o mai puțin atractivă, chiar și atunci când imaginea preparatului era identică.

Cercetarea, publicată în revista Social Psychological and Personality Science, pornește de la o asociere prezentă de mult timp în cultura occidentală: carnea este frecvent legată de ideea de forță și masculinitate.

Același preparat, percepții diferite

Pentru a afla cât de mult contează această asociere atunci când oamenii evaluează efectiv mâncarea, cercetătorii au realizat două experimente.

În primul studiu au fost implicați 216 de studenți din Marea Britanie, toți consumatori de carne. Participanților li s-au arătat fotografii cu nouă feluri de mâncare, printre care burgeri, chiftele și tacos.

Un detaliu important este că fotografiile nu erau diferite. Cercetătorii au schimbat doar informația care însoțea imaginea. În funcție de situație, același preparat era prezentat ca fiind făcut din carne obișnuită, dintr-o alternativă vegetală sau din carne cultivată în laborator.

Rezultatele au arătat că eticheta a avut un efect asupra modului în care participanții au evaluat mâncarea.

Atunci când preparatul era descris drept „plant-based”, acesta era considerat mai puțin masculin. În același timp, participanții îi acordau note mai mici atunci când erau întrebați cât de gustos, aromat sau atrăgător li se pare.

Cu alte cuvinte, imaginea nu se schimba, însă așteptările oamenilor se schimbau.

Diferențele au apărut și în al doilea experiment

Cercetătorii au vrut să vadă dacă rezultatele se confirmă și pe un grup mai mare. Al doilea experiment a inclus 1.182 de adulți din Statele Unite care consumau carne.

Participanții au evaluat preparatele pe o scară de la 1 la 7. Mâncarea prezentată ca fiind carne obișnuită a primit, în medie, o evaluare generală de 5,64.

În cazul preparatelor prezentate drept „plant-based”, media a coborât la 4,74.

Și percepția asupra masculinității a fost diferită. Pentru preparatele descrise ca fiind din carne, scorul mediu a fost de 4,40, în timp ce pentru cele prezentate drept vegetale a ajuns la 3,96.

Un alt rezultat interesant a fost legat de consumul în public. Participanții au declarat mai des că nu și-ar dori să fie văzuți mâncând preparatul atunci când acesta era prezentat ca fiind vegetal. Foto: magnific.com

Efectul nu a apărut doar la bărbați. Cercetătorii l-au observat atât în cazul bărbaților, cât și al femeilor, iar asocierea a fost mai pronunțată în rândul persoanelor care aveau niveluri mai ridicate de sexism ostil, conform Adevărul.

De ce a ajuns carnea să fie asociată cu masculinitatea

Legătura dintre carne și masculinitate nu este una nouă. Ea are rădăcini în modul în care au fost construite, de-a lungul timpului, rolurile sociale ale bărbaților și femeilor.

În numeroase societăți tradiționale, vânătoarea era asociată în special cu bărbații. Ei erau cei care plecau în afara comunității, urmăreau animalele și se întorceau cu hrana.

În jurul acestei activități s-au construit treptat imagini legate de curaj, forță fizică, rezistență și capacitatea de a proteja familia.

Chiar dacă societatea modernă este foarte diferită, anumite simboluri culturale nu dispar imediat. Carnea a rămas, în unele contexte, asociată cu puterea, virilitatea și rezistența.

Psihologul Andra Matei explică faptul că această asociere poate influența inclusiv felul în care oamenii interpretează propriile alegeri alimentare.

Potrivit acesteia, atunci când un bărbat afirmă că o masă fără carne „nu este o masă adevărată”, afirmația poate avea uneori o semnificație care depășește simpla preferință pentru gustul cărnii. Alegerea alimentară poate deveni legată de imaginea pe care persoana o are despre masculinitate.

Citește și: Relațiile de lungă durată au nevoie de acest obicei. Ce recomandă terapeuții de cuplu?

Necesitatea de proteine nu înseamnă obligatoriu carne

Specialista în wellness și terapeutul nutrițional Elena Coșbuc atrage însă atenția asupra unei diferențe importante: necesitățile nutriționale nu trebuie confundate cu simbolurile culturale.

Carnea este într-adevăr o sursă concentrată de proteine și aminoacizi esențiali și furnizează nutrienți precum fierul, zincul și vitamina B12. În plus, bărbații au, în medie, o masă corporală și musculară mai mare, ceea ce poate însemna și un necesar total de proteine mai ridicat.

Acest lucru nu înseamnă însă că proteinele trebuie obținute neapărat din carne.

O alimentație predominant vegetală sau complet vegetală poate furniza proteine și aminoacizi în cantități adecvate atunci când este planificată corespunzător și include alimente variate și surse suficiente de nutrienți esențiali.

Prin urmare, ideea potrivit căreia un bărbat ar trebui să mănânce carne pentru a-și demonstra masculinitatea ține mai degrabă de cultură și de normele sociale decât de o regulă biologică.

De ce aceeași mâncare poate părea mai puțin gustoasă

Una dintre cele mai interesante concluzii ale cercetării este tocmai diferența de percepție produsă de etichetă.

Dacă fotografia este aceeași, cum poate mâncarea să pară mai puțin gustoasă doar pentru că este descrisă drept „plant-based”?

Andra Matei explică fenomenul prin faptul că experiența alimentară nu este determinată exclusiv de papilele gustative.

Înainte de a gusta ceva, creierul își formează deja anumite așteptări. Acestea sunt influențate de informațiile pe care le avem despre aliment, de experiențele anterioare și de semnificația pe care i-o atribuim.

Astfel, două produse care arată aproape identic pot genera experiențe diferite dacă unul este prezentat drept „carne”, iar celălalt drept „alternativă vegetală”.

Eticheta creează o așteptare, iar acea așteptare poate influența ulterior modul în care este perceput gustul.

Când masa devine și o declarație despre propria identitate

Mâncarea nu înseamnă întotdeauna doar foame și gust. În timp, alegerile alimentare pot deveni parte din identitatea unei persoane.

De mici, oamenii învață nu doar ce alimente le plac, ci și ce emoții sunt asociate cu acestea. O anumită mâncare poate fi legată de mesele în familie, sărbători, recompense sau momente importante.

Din acest motiv, alimentația poate ajunge să aibă o încărcătură emoțională și socială.

În cazul unui adult, întrebarea „Ce aleg să mănânc?” se poate transforma uneori în „Ce spune această alegere despre mine?”.

Acest lucru devine mai vizibil atunci când masa are loc în public.

Un bărbat poate să consume fără probleme un burger vegetal acasă, însă situația se poate schimba atunci când comandă același preparat într-un restaurant și este conștient că ceilalți îl observă.

În acel moment nu mai este vorba exclusiv despre gust. Pot interveni imaginea socială, dorința de apartenență și teama de a fi judecat.

Alegerile alimentare se formează încă din copilărie

Felul în care ne raportăm la mâncare începe să se contureze mult mai devreme decât pare.

Un copil poate învăța că anumite alimente înseamnă sărbătoare, apropiere sau recompensă. În schimb, alte produse pot ajunge să fie asociate cu presiunea, obligația sau rușinea.

Aceste experiențe pot rămâne active și la maturitate.

De aceea, relația unui adult cu alimentația nu este întotdeauna explicată doar prin informații nutriționale. Convingerile formate în familie și experiențele personale pot cântări foarte mult.

Elena Coșbuc povestește, în acest context, despre cazul unei persoane vegetariene care se confrunta cu o stare de oboseală persistentă.

Analiza alimentației și a datelor nutrigenetice a indicat că aportul de proteine ar fi trebuit acordat unei atenții mai mari. Acceptarea acestei concluzii nu a fost însă simplă.

Problema nu era lipsa informațiilor nutriționale, ci faptul că recomandarea intra în conflict cu imaginea pe care persoana și-o formase deja despre ceea ce înseamnă o alimentație sănătoasă.

Ce se întâmplă într-un cuplu când unul dintre parteneri renunță la carne

Alegerile alimentare pot deveni și o sursă de tensiune în relațiile de cuplu.

Când doi oameni locuiesc împreună, mâncarea presupune cumpărături, gătit, mese comune, ieșiri la restaurant și, uneori, stabilirea alimentelor consumate de întreaga familie.

Problemele apar atunci când preferința unuia începe să fie prezentată ca o regulă pe care trebuie să o respecte și celălalt.

Din acel moment, discuția se poate muta de la alimentație la autonomie personală.

Psihologul Andra Matei explică faptul că o persoană poate reacționa negativ atunci când simte că altcineva încearcă să-i controleze alegerile.

În psihologie, această reacție este cunoscută sub numele de reactanță psihologică. Este tendința unei persoane de a încerca să-și recâștige libertatea atunci când percepe că aceasta îi este limitată.

De ce presiunea poate avea efectul opus

Într-o astfel de situație, carnea poate ajunge să însemne mai mult decât un aliment.

Dacă unei persoane i se repetă constant că nu ar trebui să mai mănânce carne, gestul de a comanda sau consuma un astfel de preparat poate deveni o formă de afirmare a independenței.

Practic, mesajul transmis nu mai este doar „îmi place acest aliment”, ci poate deveni „eu decid ce aleg să mănânc”.

De aceea, discuțiile despre alimentație pot fi mai complicate decât par la prima vedere. Gustul, obiceiurile, cultura, familia, identitatea și nevoia de autonomie se pot suprapune.

Studiul arată astfel că percepția asupra unui aliment nu este construită exclusiv de ceea ce se află în farfurie. Uneori, contează foarte mult și povestea pe care o asociem cu acel aliment.

Iar o simplă etichetă, precum „carne” sau „plant-based”, poate fi suficientă pentru a schimba așteptările, modul în care evaluăm preparatul și chiar felul în care credem că vom fi percepuți de cei din jur.

Distribuie articolul pe: