Dieta ketogenică, analizată în raport cu dieta mediteraneană. Ce efecte a avut asupra ficatului

Google Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
|Andreea Nicole |
Dieta ketogenică, analizată în raport cu dieta mediteraneană. Ce efecte a avut asupra ficatului

Rezultatele au arătat că niciunul dintre cele trei modele alimentare nu a avut nevoie de un avantaj în ceea ce privește pierderea kilogramelor. Foto: Magnific.com

Dieta ketogenică, caracterizată printr-un aport foarte redus de carbohidrați și unul ridicat de grăsimi, revine în atenția cercetătorilor după rezultatele unui nou studiu clinic. Cercetarea a comparat trei modele alimentare și a urmărit nu doar scăderea în greutate, ci și modificările produse la nivelul ficatului și al metabolismului.

Studiul, publicat în revista Cell Metabolism, a inclus adulți cu obezitate, prediabet și acumulare de grăsime în ficat. Participanții au fost repartizați aleatoriu în trei grupuri: unul a urmat o dietă ketogenică foarte săracă în carbohidrați, altul o dietă mediteraneană, iar al treilea un regim cu puține grăsimi și predominant bazat pe alimente de origine vegetală.

Un element important al cercetării este că pierderea în greutate a fost menținută la un nivel similar între grupuri. Aportul caloric a fost ajustat astfel încât participanții să ajungă la o reducere de aproximativ 10% a greutății corporale, în aproximativ patru-cinci luni. Prin urmare, cercetătorii au putut analiza mai bine ce se întâmplă atunci când aceeași scădere ponderală este obținută prin compoziții alimentare diferite.

Toate cele trei regimuri au contribuit la scăderea în greutate

Rezultatele au arătat că niciunul dintre cele trei modele alimentare nu a avut nevoie de un avantaj în ceea ce privește pierderea kilogramelor. Participanții din toate grupurile au slăbit aproximativ 10% din greutatea inițială, iar sensibilitatea la insulină la nivelul mușchilor s-a îmbunătățit.

Diferențele au devenit însă mai evidente atunci când cercetătorii au analizat modul în care ficatul a răspuns la intervenție.

Acest aspect este important deoarece ficatul gras este frecvent întâlnit în contextul obezității și al tulburărilor metabolice. Reducerea greutății corporale poate diminua cantitatea de grăsime acumulată în ficat, însă studiul sugerează că structura dietei ar putea influența amploarea acestei schimbări.

Citește și: Ce este dieta cu proteine de 10 zile și cum funcționează? Alimente permise, exemple de meniuri și la ce trebuie să fii atent

Grăsimea din ficat a scăzut cel mai mult în grupul keto

Cea mai mare diferență a fost observată în ceea ce privește cantitatea de grăsime acumulată în ficat.

În grupul care a urmat dieta ketogenică, grăsimea hepatică s-a redus în medie cu 67%. În celelalte două grupuri, scăderea a fost de aproximativ 45%. Diferența a fost observată în condițiile în care participanții au pierdut aproximativ aceeași proporție din greutatea corporală.

Cercetătorii au analizat și sensibilitatea ficatului la insulină, iar îmbunătățirea a fost de două până la trei ori mai mare în cazul dietei ketogenice decât în celelalte grupuri. De asemenea, dieta ketogenică a fost asociată cu o reducere mai accentuată a procesului prin care ficatul produce grăsimi noi.

De ce ar putea dieta keto să influențeze diferit ficatul

Unul dintre mecanismele analizate de cercetători are legătură cu hormonii implicați în reglarea metabolismului.

Participanții care au urmat dieta ketogenică au prezentat cea mai mare creștere a nivelului de glucagon. Acest hormon contribuie la mobilizarea rezervelor energetice și poate favoriza reducerea grăsimii depozitate în ficat.

În același timp, grupul keto a avut cea mai mare scădere a nivelului de insulină din sânge. Deoarece secreția de insulină este influențată în mare măsură de consumul de carbohidrați, un regim care îi limitează drastic poate produce modificări importante ale profilului hormonal.

Autorul principal al studiului, Max Petersen, de la Washington University School of Medicine, a evidențiat un rezultat pe care echipa l-a considerat deosebit de interesant: în ciuda aportului mai mare de grăsimi, participanții din grupul ketogenic nu au prezentat o creștere a grăsimilor din sânge sau a colesterolului în comparație cu celelalte grupuri.

Și controlul glicemiei s-a îmbunătățit

Beneficiile observate nu s-au limitat la ficat. Cercetătorii au urmărit și modul în care cele trei diete au influențat glicemia și insulina pe parcursul unei zile.

În grupul ketogenic, glicemia măsurată pe 24 de ore a scăzut cu aproximativ 20% față de nivelul inițial, în timp ce în celelalte două grupuri reducerea a fost de aproximativ 8%.

Nivelul zilnic al insulinei a scăzut, de asemenea, mai mult în grupul keto. Datele raportate de cercetători indică o reducere de aproximativ 74%, comparativ cu 44% în grupul cu dietă mediteraneană și 27% în grupul cu alimentație predominant vegetală și cu puține grăsimi.

Citește și: Ce dietă este mai eficientă decât cea mediteraneană pentru sănătatea ficatului și metabolism, potrivit unui nou studiu

Prediabetul a dispărut la o parte dintre participanți

Un alt rezultat urmărit de echipa de cercetare a fost numărul participanților care nu mai îndeplineau criteriile pentru prediabet după perioada de intervenție.

Aproximativ jumătate dintre participanții din grupul ketogenic nu mai îndeplineau aceste criterii la finalul studiului. Proporția a fost de 29% în grupul cu dieta mediteraneană și de 7% în grupul cu alimentație predominant vegetală.

Aceste date nu înseamnă că dieta ketogenică ar trebui considerată automat tratamentul standard pentru prediabet. Ele arată rezultatele obținute în condițiile precise ale acestui studiu și la categoria de participanți inclusă în cercetare.

Cum trebuie interpretate rezultatele

Un aspect esențial este populația analizată. Studiul nu a fost realizat pe persoane sănătoase, de toate vârstele și cu greutăți diferite, ci pe adulți cu obezitate, prediabet și ficat gras. Foto: Magnific.com

În plus, cercetarea a avut un număr relativ mic de participanți, iar perioada de intervenție a fost de aproximativ patru-cinci luni. Mâncarea a fost furnizată participanților de către echipa de cercetare, iar aceștia au beneficiat de întâlniri săptămânale cu un dietetician. Acest nivel de control este util pentru cercetare, dar poate fi dificil de replicat în viața de zi cu zi.

Prin urmare, rezultatele nu demonstrează că dieta ketogenică este „cea mai bună dietă” pentru toată lumea. Ele indică faptul că, în grupul studiat și în condițiile experimentului, reducerea foarte mare a carbohidraților a fost asociată cu beneficii suplimentare asupra unor indicatori ai sănătății hepatice și metabolice.

Dieta ketogenică rămâne o alimentație restrictivă

Dieta keto presupune limitarea drastică a carbohidraților și creșterea proporției de grăsimi. Tocmai această structură o face dificil de urmat pentru unele persoane pe termen lung.

În plus, faptul că un regim alimentar produce rezultate favorabile într-un studiu controlat nu înseamnă că este potrivit pentru orice persoană. Necesarul nutrițional, bolile existente, medicamentele administrate și capacitatea de a respecta dieta pe termen lung trebuie luate în calcul.

De asemenea, rezultatele acestui studiu nu ar trebui interpretate ca o recomandare de a renunța la dieta mediteraneană. Aceasta a produs și ea scădere în greutate, îmbunătățirea sensibilității la insulină și reducerea grăsimii hepatice în cadrul cercetării, scrie nypost.com.

Ce concluzie au tras cercetătorii

Studiul aduce în discuție o idee importantă: nu doar numărul kilogramelor pierdute contează, ci și felul în care este alcătuită dieta în timpul procesului de slăbire.

„Compoziția dietei poate aduce beneficii suplimentare” este, în esență, mesajul cercetării, după cum a explicat Max Petersen. Rezultatele sugerează că o alimentație foarte săracă în carbohidrați poate avea efecte metabolice distincte față de o dietă mediteraneană sau una predominant vegetală, cel puțin la adulții cu obezitate, prediabet și ficat gras incluși în studiu.

Pentru persoanele care au ficat gras, prediabet sau alte tulburări metabolice, schimbarea alimentației ar trebui însă făcută împreună cu un medic sau un dietetician. Studiul oferă rezultate interesante pentru cercetare, dar nu justifică adoptarea automată a unei diete ketogenice fără evaluarea stării de sănătate și a nevoilor individuale.

Distribuie articolul pe: