Ce dietă este mai eficientă decât cea mediteraneană pentru sănătatea ficatului și metabolism, potrivit unui nou studiu

Mulți oameni sunt supraponderali. Fie că obiectivul este să trăiască mai mult, să reducă durerile articulare, să respire mai ușor sau pur și simplu să se simtă mai bine în propria piele, nu este de mirare că până la 42% dintre americani încearcă să slăbească.

Chiar și în cazul persoanelor care aleg tratamente cu medicamente din clasa GLP-1, precum Ozempic sau Zepbound, medicii recomandă ca acestea să fie asociate cu schimbări ale stilului de viață. Alimentația este una dintre cele mai importante schimbări care pot fi făcute atunci când obiectivul este pierderea în greutate. Dar de unde ar trebui început?

Printre cele mai populare opțiuni se numără dieta mediteraneană, dieta keto și alimentația axată în principal pe produse vegetale. Cercetătorii au pus cele trei regimuri față în față într-un nou studiu. Toate au ajutat participanții să slăbească, însă una dintre ele a avut beneficii care au depășit simpla scădere în greutate.

Trei diete foarte diferite

Autorii studiului au ales trei regimuri alimentare populare, dar foarte diferite din punctul de vedere al nutrienților pe care îi furnizează.

Dieta keto, cunoscută și sub denumirea de dieta Atkins, pune accent pe grăsimi și limitează drastic carbohidrații, care ajung la aproximativ 4% din aportul caloric. Scopul este de a determina organismul să folosească mai multă grăsime pentru energie.

Dieta axată pe alimente vegetale merge în direcția opusă: aproximativ 70% dintre calorii provin din carbohidrați, în timp ce aportul de grăsimi este redus. Accentul cade pe alimente integrale de origine vegetală și pe limitarea produselor de origine animală.

Dieta mediteraneană se află undeva la mijloc. Aproximativ jumătate dintre calorii provin din carbohidrați, o treime din grăsimi, iar aproximativ o cincime din proteine.

Participanții la cercetare aveau obezitate, prediabet și boală hepatică grasă și au fost repartizați aleatoriu într-unul dintre cele trei grupuri. Toată mâncarea consumată a fost furnizată de cercetători. Aportul caloric a fost ajustat astfel încât fiecare participant să piardă aproximativ 10% din greutatea corporală în decurs de patru până la cinci luni.

Toate cele trei diete au avut rezultate bune în ceea ce privește scăderea în greutate și reducerea grăsimii corporale. De asemenea, participanții și-au îmbunătățit sensibilitatea la insulină — o sensibilitate redusă în timp poate favoriza apariția diabetului — și controlul glicemiei.

Citește și: 9 alimente care pot crește riscul de ficat gras. Mulți români le consumă zilnic

Dieta care a ieșit în evidență: keto

Unul dintre regimurile alimentare a produs cele mai mari îmbunătățiri în ceea ce privește sănătatea ficatului și metabolismul: dieta keto, bogată în grăsimi și foarte săracă în carbohidrați.

La persoanele cu obezitate, excesul de grăsime corporală determină eliberarea unei cantități mai mari de acizi grași în sânge. Aceștia pot ajunge la ficat și se pot acumula acolo, favorizând apariția bolii hepatice grase. În timp, această afecțiune poate duce la inflamație, leziuni și fibroză. În cazurile severe, procesul poate evolua către ciroză, o afecțiune care poate pune viața în pericol.

În grupul care a urmat dieta keto, cantitatea de grăsime din ficat a scăzut, în medie, cu 67%. Prin comparație, reducerea a fost de 45% atât în grupul care a urmat dieta mediteraneană, cât și în cel care a consumat preponderent alimente vegetale.

Cercetătorii au observat că persoanele care au urmat dieta keto au avut și cea mai mare creștere a nivelului de glucagon, un hormon care favorizează reducerea grăsimii acumulate în ficat. În același timp, nivelul insulinei din sânge a scăzut cel mai mult în acest grup, un alt mecanism asociat cu reducerea grăsimii hepatice.

„Cea mai surprinzătoare descoperire a fost că participanții din grupul care a urmat dieta ketogenică nu au înregistrat o creștere a nivelului grăsimilor sau colesterolului din sânge, în ciuda faptului că au consumat cea mai mare cantitate de grăsimi”, a declarat autorul studiului, Max Petersen.

Petersen spune că, într-o perioadă în care medicamentele GLP-1 schimbă radical domeniul scăderii în greutate, studiul arată că modificarea alimentației poate oferi beneficii suplimentare.

Dieta keto are și dezavantaje

Rezultatele studiului evidențiază mai multe beneficii ale dietei keto. Regimul poate contribui la reducerea grăsimii corporale în cazul unor persoane cu epilepsie, al sportivilor de anduranță și al culturiștilor, iar unele cercetări au analizat inclusiv posibilitatea ca dieta să aibă un rol în stabilizarea anumitor tulburări psihiatrice.

Citește și: Alimente consumate zilnic care pot crește riscul de ficat gras

Dieta ketogenică nu este lipsită de dezavantaje

Unul dintre motivele pentru care poate duce la o scădere rapidă în greutate este reducerea drastică a carbohidraților. În jurul așa-numitului „efect whoosh” există însă încă dezbateri, iar o parte din kilogramele pierdute rapid poate reprezenta apă, nu neapărat grăsime corporală.

În plus, dieta keto este dificil de urmat pe termen lung, potrivit nypost.com. Restricționarea severă a carbohidraților poate face ca regimul să fie greu de menținut, mai ales pentru persoanele obișnuite cu o alimentație variată.

Dieta poate favoriza și apariția unor carențe de nutrienți dacă nu este planificată corespunzător și poate duce la un aport caloric prea mic. Unele persoane se confruntă cu așa-numita „gripă keto”, caracterizată prin iritabilitate, oboseală și senzația de ceață mentală.

Există, de asemenea, cercetări care au ridicat întrebări cu privire la o posibilă legătură între dieta keto și riscul de boli cardiovasculare sau, potrivit unor cercetări mai recente, anumite forme de cancer, inclusiv cancerul intestinului subțire. Aceste rezultate nu înseamnă însă că dieta provoacă în mod direct aceste boli și trebuie interpretate în contextul dovezilor disponibile.

Ce dietă este potrivită pentru tine?

Deși studiul arată rezultate interesante pentru dieta ketogenică în ceea ce privește reducerea grăsimii hepatice și anumite aspecte ale sănătății metabolice, asta nu înseamnă că este automat cea mai bună alegere pentru toată lumea.

Dieta potrivită depinde de starea de sănătate, obiectivele personale, preferințele alimentare și capacitatea de a respecta regimul pe termen lung.

Cel mai sigur mod de a decide ce schimbări alimentare sunt potrivite este să discuți cu medicul sau cu un dietetician, mai ales dacă există deja obezitate, prediabet, boală hepatică grasă ori alte probleme de sănătate.