Salariul mai mare, programul flexibil, colegii diferiți sau posibilitatea de a lucra de acasă pot deveni motive puternice pentru a lua în calcul o schimbare. foto: Magnific.com „Dacă aș avea un alt loc de muncă, aș fi mai fericit”, „Dacă m-aș muta într-un alt oraș, aș avea o viață mai liniștită” sau „Poate că alături de alt partener mi-ar fi mai bine”. Sunt scenarii pe care mulți oameni ajung să le construiască atunci când trec prin perioade de nemulțumire, rutină sau oboseală. Tendința de a privi alternativele ca fiind automat mai bune decât realitatea pe care o trăim este cunoscută sub denumirea „The Grass Is Greener”, expresie care poate fi tradusă prin ideea că „iarba este mai verde dincolo”. Fenomenul nu înseamnă neapărat că o persoană este incapabilă să fie mulțumită, ci poate apărea atunci când avantajele unei vieți imaginare ajung să fie comparate cu toate neajunsurile vieții reale. Cum apare senzația că „dincolo” ne așteaptă fericirea Unul dintre motivele pentru care alternativele par atât de atrăgătoare este faptul că avem tendința să ne imaginăm mai ales beneficiile schimbării și să trecem cu vederea dificultățile care ar putea apărea ulterior. Un nou serviciu poate părea mai interesant, mai bine plătit și mai relaxat. O relație nouă poate fi imaginată fără conflicte și dezamăgiri. Un alt oraș poate părea mai ofertant, mai liniștit sau mai potrivit stilului nostru de viață. În schimb, despre viața actuală știm totul: rutina, facturile, problemele, conflictele, responsabilitățile și momentele în care lucrurile nu merg conform planului. Astfel apare o comparație inegală între realitatea prezentă și o alternativă construită în imaginație. „Atunci când ne gândim la o schimbare, este foarte ușor să vedem în primul rând ceea ce ne-ar putea oferi aceasta și să ignorăm costurile, compromisurile sau problemele care ar putea apărea. În schimb, despre situația actuală cunoaștem deja toate neajunsurile. De aici poate apărea senzația că orice altă variantă ar fi automat mai bună”, explică specialistul. Vezi și: De ce recitesc adulții mesajele și e-mailurile vechi? Psihologia oferă o explicație surprinzătoare Un alt partener nu înseamnă automat o relație mai bună Fenomenul poate fi observat foarte ușor în viața de cuplu. După ce trece perioada de început a unei relații, rutina poate deveni mai vizibilă, iar unele conflicte se pot repeta. În astfel de momente, persoana poate începe să își imagineze cum ar fi viața alături de altcineva. Problema este că noul partener este evaluat prin prisma lucrurilor pe care le-ar putea aduce, în timp ce relația actuală este judecată prin toate dificultățile deja cunoscute. O relație nouă ar putea însemna, într-adevăr, un context mai potrivit. Dar ar putea veni și cu alte probleme, diferențe de valori sau dificultăți care nu pot fi anticipate înainte ca relația să se dezvolte. „Înainte de a concluziona că un alt partener ne-ar face fericiți, merită să identificăm foarte clar ce lipsește în relația actuală. Dacă este vorba despre respect, comunicare, siguranță sau reciprocitate, avem o problemă concretă care trebuie analizată. Dacă singurul argument este că «altundeva sigur va fi mai bine», riscăm să confundăm dorința de schimbare cu rezolvarea unei probleme”, spune specialistul, scrie verywellmind.com. Și cariera poate deveni sursa unei nemulțumiri permanente Același mecanism apare și în cazul locului de muncă. Un angajat nemulțumit poate ajunge să creadă că un alt job îi va rezolva toate problemele. Salariul mai mare, programul flexibil, colegii diferiți sau posibilitatea de a lucra de acasă pot deveni motive puternice pentru a lua în calcul o schimbare. Însă noul loc de muncă poate avea, la rândul său, presiuni, termene-limită, conflicte sau responsabilități care nu sunt vizibile înainte de angajare. De aceea, este important ca dorința de plecare să fie analizată dincolo de impulsul de moment. „Dacă problema este un salariu care nu reflectă munca depusă, lipsa perspectivelor profesionale sau un mediu toxic, schimbarea poate fi justificată. Însă dacă aceeași nemulțumire apare succesiv la fiecare loc de muncă, poate fi util să analizăm și ce așteptări avem de la carieră și ce anume considerăm că ar trebui să ne ofere un serviciu”, explică specialistul. Când dorința de schimbare este, de fapt, una sănătoasă Faptul că „The Grass Is Greener” poate influența modul în care privim alternativele nu înseamnă că orice dorință de schimbare trebuie ignorată. Există situații în care plecarea dintr-o relație, schimbarea locului de muncă sau mutarea într-un alt oraș reprezintă o decizie necesară și sănătoasă. Vezi și: De ce ne uităm de zeci de ori la aceleași filme. Psihologii explică acest comportament „Nu orice nemulțumire trebuie interpretată ca o incapacitate de a aprecia ceea ce avem. Uneori mediul în care ne aflăm chiar nu ni se potrivește. Dacă valorile noastre sunt încălcate constant, dacă nu există respect sau dacă acel context ne împiedică să trăim în acord cu lucrurile importante pentru noi, schimbarea poate fi o alegere legitimă”, afirmă specialistul. Cu alte cuvinte, mulțumirea nu trebuie confundată cu resemnarea. A aprecia lucrurile bune din prezent nu înseamnă să rămânem într-o situație care ne afectează sau să acceptăm la nesfârșit condiții care nu ne fac bine. „Mulțumirea nu înseamnă să renunți la evoluție” Una dintre cele mai importante diferențe este cea dintre dorința de evoluție și fuga permanentă către următoarea variantă. O persoană poate fi mulțumită de viața sa și, în același timp, să își dorească mai mult. Poate să își schimbe cariera, să învețe ceva nou, să se mute sau să încheie o relație fără ca decizia să fie rezultatul unei comparații permanente. „Mulțumirea nu înseamnă să te oprești din evoluție și nici să accepți orice situație doar pentru că trebuie să fii recunoscător. Înseamnă să poți vedea ceea ce funcționează în viața ta, nu doar ceea ce lipsește. Înainte să alegem schimbarea, este important să știm exact ce vrem să obținem prin ea”, explică specialistul. Dacă o persoană nu poate identifica ceea ce caută, există riscul ca schimbarea să ofere doar o satisfacție temporară. După ce entuziasmul inițial dispare, vechile nemulțumiri pot reveni într-o formă diferită. Rețelele sociale fac comparația și mai puternică Un alt factor care poate alimenta această tendință este expunerea constantă la imagini atent selectate din viețile altor oameni. Pe rețelele sociale apar frecvent fotografii din vacanțe, case renovate, promovări profesionale, relații fericite, mutări în orașe noi sau proiecte personale care au avut succes. Rareori vedem însă întreaga poveste din spatele acestor imagini: perioadele dificile, problemele financiare, conflictele, eșecurile, nesiguranțele sau oboseala. „Ajungem să comparăm viața noastră în forma ei completă cu o versiune selectată a vieții altcuiva. Vedem rezultatul, dar nu vedem întotdeauna procesul și dificultățile care au existat în spatele lui”, spune specialistul. În aceste condiții, poate apărea impresia că ceilalți au găsit deja locul, partenerul sau jobul perfect, în timp ce noi am rămas în urmă. Cum putem afla dacă avem nevoie cu adevărat de o schimbare Înaintea unei decizii importante, câteva întrebări simple pot ajuta la separarea unei nevoi reale de o nemulțumire trecătoare. Ce mă deranjează concret? Dacă răspunsul este legat de respect, siguranță, timp, bani, sănătate, valori sau perspective, există o problemă care poate fi analizată. Ce vreau să schimb? Este important ca obiectivul să fie cât mai clar, nu doar formulat prin „vreau altceva”. Ce sper să găsesc în noua situație? Dacă răspunsul este „fericirea”, merită mers mai departe și identificat ce înseamnă concret această fericire. Problema este mediul sau modul în care reacționez la el? Dacă același tip de nemulțumire apare indiferent de context, poate fi necesară o analiză mai profundă. Uneori trebuie să reparăm, alteori trebuie să plecăm Nu există o regulă potrivit căreia trebuie să păstrăm cu orice preț ceea ce avem și nici una potrivit căreia schimbarea reprezintă întotdeauna soluția. „Uneori avem nevoie să reparăm ceea ce avem, iar alteori trebuie să acceptăm că un anumit capitol s-a încheiat. Important este să nu alegem doar din dorința de a scăpa de ceea ce ne deranjează, ci să știm și încotro vrem să mergem”, conchide specialistul. În final, ideea din spatele fenomenului „The Grass Is Greener” este mai puțin despre faptul că iarba ar fi sau nu mai verde în altă parte și mai mult despre felul în care evaluăm ceea ce avem în raport cu ceea ce ne imaginăm că am putea avea. Schimbarea poate fi necesară atunci când există motive concrete. Însă atunci când fiecare variantă nouă este idealizată, iar nemulțumirea se mută permanent de la un context la altul, problema s-ar putea să nu fie întotdeauna locul în care ne aflăm, ci așteptarea că următoarea alegere ne va face, de una singură, fericiți. Distribuie articolul pe: