Sughițul care nu mai trece poate ascunde o problemă de sănătate. Când trebuie să mergi la medic

Sughițul este, de cele mai multe ori, un reflex banal care apare după o masă prea mare, dacă mâncăm repede sau consumăm băuturi carbogazoase. În mod normal, dispare singur după câteva minute. Atunci când continuă însă mai mult de două zile, medicii recomandă ca simptomul să fie investigat, deoarece poate avea cauze digestive, metabolice, medicamentoase sau, mai rar, neurologice.

Acel sunet familiar apare în urma unei contracții involuntare a diafragmei, principalul mușchi implicat în respirație. Imediat după contracție, glota se închide brusc, ceea ce produce „hic”-ul caracteristic. Pentru un episod ocazional, nu este de obicei nevoie de tratament. Situația se schimbă însă atunci când sughițul devine persistent.

De la ce apare sughițul

Reflexul poate fi declanșat de lucruri cât se poate de obișnuite. Printre factorii care favorizează apariția lui se numără mesele abundente, consumul rapid al alimentelor, băuturile acidulate sau alcoolul.

Și schimbările bruște de temperatură, râsul, emoțiile puternice ori stresul pot provoca un episod de sughiț. În aceste situații, diafragma este stimulată pentru scurt timp, iar reflexul se oprește de la sine.

Sughițul care nu mai trece

Durata este unul dintre cele mai importante criterii. Un episod care trece în câteva minute este, în general, lipsit de semnificație medicală. Dacă sughițul te ține mai mult de 48 de ore, este considerat persistent și ar trebui discutat cu un medic.

Există și situații în care sughițul poate dura săptămâni. Un astfel de episod poate deveni extrem de obositor și poate afecta somnul, alimentația și hidratarea. Cu cât persistă mai mult, cu atât este mai important să fie căutată cauza, nu doar să se încerce oprirea reflexului.

Citește și: Ce este febra hemoragică Crimeea-Congo? Noi cazuri depistate în Spania

De ce poate avea legătură cu sistemul nervos

Sughițul nu este controlat exclusiv de stomac. Reflexul implică un circuit complex în care participă nervul vag, nervul frenic, diafragma și anumite zone ale creierului, inclusiv trunchiul cerebral. De aceea, o problemă care afectează una dintre aceste structuri poate determina apariția unui sughiț persistent.

Este important de precizat că acest lucru nu înseamnă că sughițul frecvent este automat un semn de boală neurologică. Cele mai multe episoade sunt inofensive. Suspiciunea apare mai ales atunci când sughițul durează neobișnuit de mult și este asociat cu alte manifestări.

Ce boli neurologice pot fi asociate cu sughițul

În cazuri rare, sughițul prelungit poate apărea în contextul unor afecțiuni care afectează sistemul nervos central. Printre acestea se numără accidentul vascular cerebral, scleroza multiplă, unele tumori cerebrale și anumite infecții ale sistemului nervos, precum meningita.

În aceste situații, sughițul este doar unul dintre simptome. Mult mai importante sunt semnele care apar simultan și care pot indica afectarea sistemului nervos.

Semne de alarmă care nu trebuie ignorate

Dacă sughițul persistent este însoțit de slăbiciune sau amorțeală instalată brusc, dificultăți de vorbire, tulburări de vedere, probleme de echilibru, dificultăți la înghițire sau o durere de cap severă și neobișnuită, este necesară evaluarea medicală urgentă.

Mai ales simptomele neurologice apărute brusc pot indica o urgență, iar așteptarea ca sughițul să dispară nu este recomandată.

Citește și: Motive surprinzătoare pentru care te îngrași, chiar dacă nu ți-ai schimbat stilul de viață

Reflux și alte probleme digestive

Sistemul nervos nu este singurul responsabil. Un sughiț care nu trece poate apărea și atunci când diafragma sau nervii care participă la reflex sunt iritați.

Printre cauzele posibile se află refluxul gastroesofagian, anumite boli pulmonare, afecțiuni ale ficatului sau rinichilor și unele tulburări metabolice.

Și anumite medicamente pot declanșa sau întreține sughițul. De aceea, atunci când simptomul persistă, medicul trebuie să știe ce tratamente urmează pacientul.

Cum este căutată cauza

Investigațiile depind de simptomele asociate și de istoricul pacientului. Medicul va încerca mai întâi să afle când a început sughițul, cât de des apare și dacă există factori care îl declanșează. Sunt importante și informațiile despre bolile existente, medicamentele administrate și alte simptome apărute în aceeași perioadă.

Dacă există motive pentru suspiciunea unei probleme neurologice, pot fi necesare investigații imagistice, precum tomografia computerizată sau rezonanța magnetică (RMN). În alte situații pot fi recomandate analize de sânge sau investigații digestive. Tratamentul nu se rezumă la oprirea sughițului. Dacă acesta este provocat de o altă afecțiune, problema respectivă trebuie identificată și tratată.

Ce poți face dacă sughițul este obișnuit

Pentru un episod scurt, fără alte simptome, pot fi încercate câteva măsuri simple. Unele persoane scapă de sughiț după ce beau încet apă rece sau își țin respirația pentru câteva secunde.

De asemenea, este util să mănânci mai lent și să eviți mesele foarte mari, băuturile carbogazoase și consumul excesiv de alcool.

Nu există însă un truc universal care să funcționeze de fiecare dată. Iar dacă sughițul continuă zile întregi, soluția nu este încercarea repetată a unor remedii casnice, ci identificarea cauzei.

Când trebuie să ceri sfatul medicului

Un sughiț care apare din când în când și dispare repede nu este, în general, un motiv de îngrijorare. În schimb, dacă durează mai mult de 48 de ore, se repetă frecvent fără o explicație evidentă sau împiedică somnul, alimentația ori hidratarea, este indicată o evaluare medicală, potrivit mayoclinic.org.

Un astfel de simptom nu înseamnă automat cancer, accident vascular cerebral sau altă boală gravă. Există numeroase cauze banale și tratabile. Important este ca un sughiț neobișnuit de lung să nu fie ignorat, mai ales atunci când organismul transmite și alte semnale de alarmă.