Tot mai mulți oameni se regăsesc în descrierile ADHD de pe internet. Psihoterapeutul Alexandra Bucur a explicat de ce autodiagnosticarea nu este suficientă și care sunt pașii corecți pentru un diagnostic. Sursa foto: Wavebreak / Profimedia Ai văzut pe TikTok clipuri în care te regăseai și apoi ai văzut tag-ul „ADHD” sau ai dat peste postările unor specialiști și ai conștientizat că este posibil să bifezi anumite trăsături? Nu te grăbi să cauți un test pe internet și să te autodiagnostichezi. Alexandra Bucur, psihoterapeut, a explicat pentru caloria.ro de ce informațiile din mediul online nu sunt de ajuns pentru un diagnostic corect. Informațiile din mediul online nu sunt de ajuns pentru a spune că suferi de ADHD În ultimii ani, ADHD-ul a devenit un subiect tot mai prezent în spațiul online, iar pentru mulți oameni a fost primul moment în care au început să își pună întrebări despre propriile dificultăți. Oameni simpli care deja au fost diagnosticați, specialiști sau doar creatori de conținut vorbesc despre ce presupune această tulburare. Și e ușor să te regăsești într-un video în care cineva povestește cum a început să gătească, a pus oala pe foc, apoi a văzut o pată pe jos, s-a apucat să o curețe și a sfârșit prin a face ordine în toată casa, uitând de unde a pornit totul. Și o listă de simptome de pe Instagram poate fi utilă. Te poate face să te întrebi „am oare ADHD?”, dar, la finalul zilei, câteva informații descoperite în mediul online nu sunt suficiente pentru un diagnostic corect. „Este firesc ca oamenii să se regăsească în unele descrieri. Cu toții uităm lucruri, procrastinăm sau ne pierdem concentrarea din când în când. Diferența este că, în ADHD, aceste dificultăți sunt persistente, au debut în copilărie și afectează semnificativ funcționarea zilnică. Rețelele sociale pot crește gradul de conștientizare, dar simplifică adesea excesiv o tulburare complexă. Există riscul atât al autodiagnosticării, cât și al ignorării altor cauze posibile ale simptomelor. Primul pas recomandat este o evaluare realizată de un specialist cu experiență în ADHD. Un diagnostic corect presupune o analiză aprofundată a istoricului persoanei și a impactului simptomelor, nu doar identificarea unor comportamente izolate. Indiferent de rezultat, evaluarea poate fi valoroasă. Uneori confirmă ADHD-ul și deschide accesul către intervenții eficiente. Alteori evidențiază alte dificultăți, precum anxietatea, depresia, burnout-ul sau problemele de somn, care necesită abordări diferite”, a explicat Alexandra Bucur. Citește și: Alăptarea exclusivă în primele șase luni ar putea reduce riscul apariției simptomelor de ADHD la copii, potrivit unui studiu Alexandru Bucur, psohoterapeut.Sursa foto: arhivă personală Diagnosticul nu se pune după o listă de simptome La o simplă căutare pe internet poți găsi teste care îți promit un rezultat real. Unele sunt gratuite, altele contra-cost, însă niciunul nu îți garantează ca diagnosticul chiar este adevărat. De ce? Pentru că o listp de simptome, indiferent de acuratețea ei, nu este suficientă. Un specialist va analiza comportamentul per ansamblu și situații individuale din viața ta. „Într-adevăr, autoevaluările disponibile online pot reprezenta doar un semnal de alarmă, nu un diagnostic. Diagnosticul ADHD la adulți presupune o evaluare clinică complexă realizată de un psiholog clinician și/sau medic psihiatru cu experiență în această tulburare. Evaluarea include: interviu clinic detaliat, istoricul simptomelor încă din copilărie, impactul asupra funcționării în mai multe domenii ale vieții, utilizarea unor instrumente validate științific, obținerea, atunci când este posibil, a informațiilor din partea familiei sau din documente școlare, evaluarea funcțiilor executive și a eventualelor comorbidități. Este esențial diagnosticul diferențial, deoarece simptome asemănătoare pot apărea în anxietate, depresie, tulburări de somn, burnout, consum de substanțe sau alte tulburări de neurodezvoltare. Diagnosticul nu se stabilește exclusiv pe baza prezenței simptomelor, ci și pe baza debutului lor precoce, persistenței în timp și impactului semnificativ asupra funcționării”, a spus Alexandra Bucur. Specialista a subliniat că, atunci când simptomele persistă și afectează viața de zi cu, cel mai bun lucru este să apelăm la un specialist: „Mesajul pe care îl transmit este următorul: dacă vă regăsiți constant în aceste dificultăți și ele vă afectează viața de zi cu zi, nu rămâneți doar la informațiile din mediul online. Apelați la un specialist. Un diagnostic corect nu pune o etichetă, ci oferă o explicație și, mai ales, un punct de plecare pentru schimbare”. Citește și: ADHD este legat de o durată de viață mai scurtă, arată un studiu Distribuie articolul pe: