Cum învață creierul să facă mai multe lucruri deodată. Un nou studiu arată cum se „automatizează” sarcinile

Specialiștii au avertizat ani la rând că, în realitate, creierul nu poate lucra eficient la mai multe sarcini complexe în același timp. Dar un nou studiu aduce acum o perspectivă diferită: oamenii pot ajunge să facă multitasking mai bine decât se credea, dar nu din prima și nu fără antrenament.

Ce au descoperit cercetătorii despre multitasking

O cercetare arată că, prin repetiție și experiență, creierul poate „muta” anumite activități într-o zonă care le gestionează mai automat, eliberând astfel resurse pentru alte sarcini care cer atenție conștientă.

Conform studiului publicat în Journal of Cognitive Neuroscience creierul poate învăța să facă multitasking fără ca noi să realizăm pe deplin acest proces. Multă vreme, explicația dominantă a fost că multitaskingul real este aproape imposibil, pentru că rezolvarea problemelor, planificarea logică și gândirea abstractă depind de cortexul prefrontal, o regiune esențială a creierului, dar cunoscută pentru faptul că funcționează mai degrabă „pe rând”, nu în paralel.

„Este construit să facă un singur lucru o dată, ceea ce, de multe ori, este un lucru bun. Te poți concentra pe ceva și poți suprima tot restul ca să rămâi focusat pe sarcină”, a explicat Maximilian Riesenhuber, profesor de neuroștiințe la Georgetown University School of Medicine și autor principal al studiului.

Până acum, oamenii de știință bănuiau că atunci când pare că facem mai multe lucruri deodată, cortexul prefrontal nu face de fapt multitasking, ci comută foarte rapid între sarcini. Noua cercetare propune însă o altă explicație, aceea că prin exercițiu, creierul poate automatiza una dintre activități și o poate transfera către alte circuite, astfel încât cortexul prefrontal să rămână disponibil pentru altceva.

Experimentul care a pus creierul la treabă de peste 30.000 de ori

Pentru a testa această ipoteză, cercetătorii au lucrat cu 11 participanți, femei și bărbați cu vârste între 18 și 29 de ani. Aceștia au fost implicați într-un joc pe aplicație în care trebuiau să analizeze imagini generate pe calculator cu mașini și să le sorteze în una dintre două categorii, în funcție de asemănări și diferențe de formă.

Sarcina nu a fost una de scurtă durată. Timp de cinci până la zece săptămâni, participanții au repetat exercițiul de peste 30.000 de ori.

La începutul experimentului, investigațiile imagistice au arătat că sarcina era procesată în principal de cortexul prefrontal. După mai multe săptămâni de repetiție, însă, cercetătorii au observat o schimbare: activitatea legată de această clasificare se mutase către cortexul temporal, o regiune asociată cu stocarea amintirilor pe termen lung.

Potrivit lui Riesenhuber, acesta pare să fie mecanismul prin care creierul devine mai eficient. Pe măsură ce învață o activitate, cortexul prefrontal „împachetează” informația și creează conexiunile necesare pentru ca sarcina să fie preluată de cortexul temporal.

„Practic, o automatizează, iar asta eliberează zonele frontale ale creierului ca să facă altceva care necesită atenție”, a spus el.

De ce șoferii cu experiență pot vorbi, asculta muzică și conduce în același timp

Rezultatele studiului ajută la explicarea unor situații care, la prima vedere, par surprinzătoare, dar fac parte din viața de zi cu zi. De exemplu, un tânăr care abia învață să conducă are nevoie de toată concentrarea pentru a controla mașina, a urmări oglinzile, a schimba vitezele și a reacționa la trafic. Un șofer experimentat poate face toate acestea mult mai ușor și, în același timp, poate purta o conversație sau asculta muzică, npentru că ar avea superputeri, ci pentru că o parte din proces a devenit automatizată.

Michael Schoenberg, psiholog licențiat și profesor în departamentul de neurochirurgie și recuperare cerebrală de la University of South Florida, care nu a fost implicat în studiu, spune că același mecanism poate explica și felul în care oamenii dezvoltă abilități foarte specializate, de la interpretarea unor investigații medicale până la performanțe sportive de nivel înalt.

„Am colegi care se uită la un EEG, iar eu văd doar niște linii șerpuite, în timp ce ei văd o persoană. În cazul sportivilor, e nevoie de multă atenție și concentrare ca să înveți, de exemplu, exercițiile la bârnă, dar pe măsură ce exersezi ore și ore și ore, apare așa-numita memorie musculară”, a spus Schoenberg.

Ce legătură are multitaskingul cu felul în care învățăm lumea din jur

Potrivit autorilor, mecanismul observat în studiu ar putea explica și elemente esențiale din dezvoltarea timpurie. În copilărie, învățăm treptat să recunoaștem obiecte, fețe, voci sau chiar propriul nume, iar ulterior facem aceste lucruri aproape automat, fără efort conștient.

„Nu e ca și cum ne uităm la un obiect vertical și ne gândim: ‘Oare ar putea fi un copac?’ Nu te naști știind ce sunt toate aceste lucruri, dar înveți această abilitate de a atribui automat un sens la ceea ce privești”, a spus Riesenhuber.

Creierul nu se limitează la a reacționa, ci învață să recunoască tipare și să transforme anumite procese în reflexe cognitive.

Unii oameni par să se adapteze mai repede decât alții

Cercetătorii au observat și o diferență clară între participanți. Nu toți au trecut în același ritm de la folosirea cortexului prefrontal la implicarea cortexului temporal, ceea ce înseamnă că nu toată lumea automatizează sarcinile în același fel sau cu aceeași viteză.

Totuși, nu există scurtături miraculoase. Dacă vrei să jonglezi mai bine cu mai multe sarcini, cheia rămâne repetiția. Iar procesul nu se întâmplă în câteva ore.

„În acest experiment, a durat cam patru săptămâni. Mesajul esențial este că, pentru a face multitasking, este nevoie de timp ca să exersezi și să devii mai eficient. Nu este ceva ce vei îmbunătăți în doar câteva ore. Va dura mai mult de atât. Trebuie să-ți oferi timp pentru a dezvolta acele noi căi neuronale”, a spus Schoenberg.

Mai mult, frustrarea poate complica lucrurile. Dr. David T. Jones, neurolog la Mayo Clinic din Rochester, Minnesota, atrage atenția că emoțiile consumă și ele resurse cognitive. Dacă încerci să faci mai multe lucruri și, în același timp, te enervezi pe tine că nu-ți ies, tocmai ai mai adăugat o sarcină pe lista creierului.

Citește și: Creierul tău are un ritm ascuns iar mințile mai inteligente se sincronizează cu el

Trucul simplu care ajută creierul să gestioneze mai multe informații

Jones spune că unul dintre cele mai utile „hack-uri” pentru memorie și organizarea informației este împărțirea în bucăți mai mici, ușor de procesat. Exact cum facem cu numerele de telefon.

„Nu ne dăm de memorat un șir lung și continuu de cifre. Îl împărțim în segmente, cu liniuțe și alte delimitări. Apoi trei cifre devin un singur element, iar tu poți păstra acel grup mai mare în minte”, a spus el.

Principiul se aplică și în alte situații: liste de sarcini, informații pentru un examen, pași de lucru sau activități care par copleșitoare atunci când sunt privite ca un bloc compact. Creierul gestionează mai ușor informația atunci când aceasta este organizată în unități mai mici și mai clare.

Cum ar putea influența AI-ul această capacitate a creierului

Studiul ridică indirect și o întrebare foarte actuală: ce se întâmplă atunci când externalizăm tot mai multe sarcini către tehnologie, mai ales către inteligența artificială generativă?

Schoenberg avertizează că, dacă ne bazăm prea mult pe AI pentru scris, analiză sau alte activități complexe, am putea pierde tocmai exercițiul de care creierul are nevoie pentru a-și dezvolta propriile automatisme. Dacă nu mai facem noi munca grea, s-ar putea să nu mai ajungem la nivelul de expertiză care permite multitaskingul eficient.

„Nu vei putea stăpâni cu adevărat anumite lucruri dacă lași AI-ul să le facă pentru tine tot timpul. Multitaskingul apare odată cu dezvoltarea unei recunoașteri eficiente a tiparelor, astfel încât să poți lua decizii mai repede și să integrezi, în același timp, și altceva”, a spus Schoenberg, conform nbcnews.com.

Citește și: Cum îți dai seama dacă creierul tău îmbătrânește mai repede