Viteza cu care mergi poate dezvălui vârsta reală a creierului tău. Ce au descoperit cercetătorii

Un gest aparent banal, pe care îl facem zilnic fără să-i acordăm prea multă atenție, ar putea spune surprinzător de multe lucruri despre starea creierului și a organismului nostru. Potrivit mai multor studii științifice, viteza cu care mergem pe jos poate oferi indicii importante despre ritmul în care îmbătrânim, atât fizic, cât și cognitiv.

Cercetările arată că persoanele care merg mai încet tind să aibă un risc mai mare de spitalizare, boli cardiovasculare și chiar mortalitate prematură. Mai mult decât atât, mersul lent pare să fie asociat cu modificări structurale ale creierului și cu un proces accelerat de îmbătrânire cerebrală.

Viteza cu care mergi și sănătatea creierului

Testul vitezei de mers este folosit de specialiști pentru a evalua capacitatea funcțională a unei persoane, adică abilitatea de a desfășura activitățile zilnice și de a-și menține independența. De asemenea, poate indica gradul de fragilitate al unei persoane și poate anticipa cât de bine va răspunde aceasta la recuperarea după un accident vascular cerebral.

„Atunci când ritmul obișnuit de mers al unei persoane începe să scadă, acest lucru este adesea asociat cu o deteriorare a stării generale de sănătate”, explică Christina Dieli-Conwright, profesor de medicină la Harvard Medical School.

Potrivit acesteia, o afecțiune cronică, lipsa mișcării sau sedentarismul pot duce la pierderea forței musculare și a mobilității articulare, ceea ce accelerează alte probleme de sănătate.

Cum îți poți măsura viteza de mers

Testul este simplu și necesită doar un cronometru și o ruletă.

Varianta de 10 metri

Dacă dispui de suficient spațiu:

• măsoară 5 metri pentru accelerare;
• apoi încă 10 metri pentru test;
• mergi în ritmul tău normal;
• împarte cei 10 metri la numărul de secunde necesare pentru a-i parcurge.

Varianta de 4 metri

Pentru interior:

• măsoară 1 metru pentru accelerare;
• apoi 4 metri pentru test;
• cronometrează timpul necesar parcurgerii celor 4 metri;
• împarte distanța la timpul obținut.

Viteza medie de mers în funcție de vârstă

Specialiștii au stabilit valori medii pentru diferite grupe de vârstă:

Vârsta Femei Bărbați
40-49 ani 1,39 m/s 1,43 m/s
50-59 ani 1,31 m/s 1,43 m/s
60-69 ani 1,24 m/s 1,43 m/s
70-79 ani 1,13 m/s 1,26 m/s
80-89 ani 0,94 m/s 0,97 m/s

Scăderea vitezei de mers odată cu înaintarea în vârstă este normală, însă o reducere bruscă poate reprezenta un semnal de alarmă.

Legătura dintre mers și speranța de viață

Un studiu realizat de cercetători de la University of Pittsburgh a analizat datele a peste 34.000 de adulți cu vârsta de peste 65 de ani. Rezultatele au arătat că viteza mersului este strâns legată de longevitate.

De exemplu, bărbații de 75 de ani care mergeau cel mai încet aveau doar 19% șanse să fie în viață peste 10 ani. În schimb, cei care mergeau cel mai repede aveau o probabilitate de supraviețuire de 87%.

Explicația este parțial evidentă: persoanele deja bolnave sunt, de regulă, mai puțin mobile. Totuși, cercetările au arătat că și în rândul seniorilor aparent sănătoși, mersul lent este asociat cu un risc mai mare de deces din cauze cardiovasculare.

Ce spune mersul despre creier

Potrivit lui Line Rasmussen, cercetător la Duke University, mersul implică funcționarea coordonată a numeroase sisteme ale organismului.

„Oasele și mușchii ne susțin și ne deplasează, ochii ne ajută să vedem unde mergem, inima și plămânii furnizează sânge și oxigen, iar creierul și sistemul nervos coordonează întregul proces”, explică aceasta.

Pe măsură ce îmbătrânim, toate aceste sisteme își pierd treptat eficiența, iar viteza de mers poate deveni un indicator al acestui declin.

Studiul care a surprins comunitatea științifică

În 2019, Rasmussen și colegii săi au publicat un studiu care a analizat 904 persoane de 45 de ani participante la celebrul proiect de cercetare Dunedin Multidisciplinary Health and Development Study din Noua Zeelandă. Participanții au fost monitorizați încă din copilărie, iar cercetătorii au observat că cei care mergeau mai încet la 45 de ani prezentau semne clare de îmbătrânire accelerată.

Aceștia aveau:

• plămâni mai puțin sănătoși;
• probleme dentare mai frecvente;
• sisteme imunitare mai slabe;
• tensiune arterială mai mare;
• colesterol crescut;
• condiție cardiovasculară mai slabă;
• forță redusă de prindere a mâinii;
• dificultăți mai mari la ridicarea de pe scaun.

Citește și: Ce se întâmplă cu creierul tău dacă faci exerciții fizice timp de 12 săptămâni, potrivit unui studiu

Creiere mai mici și funcții cognitive reduse

Poate cea mai interesantă descoperire a fost legătura dintre viteza de mers și sănătatea creierului. Persoanele care mergeau mai încet au obținut scoruri mai mici la testele de inteligență, memorie, raționament și viteză de procesare a informațiilor.

Scanările RMN au arătat, de asemenea, diferențe structurale semnificative:

• creiere mai mici;
• neocortex mai subțire;
• modificări ale substanței albe cerebrale.

Mai mult, fețele participanților care mergeau lent au fost percepute de observatori independenți ca fiind mai îmbătrânite decât ale celor care mergeau rapid.

„Ceea ce m-a surprins cel mai mult a fost legătura dintre viteza de mers la 45 de ani și abilitățile cognitive măsurate încă de la vârsta de trei ani”, spune Rasmussen, citată de BBC.

Potrivit cercetătoarei, viteza mersului nu este doar un indicator al îmbătrânirii, ci și o fereastră către sănătatea creierului de-a lungul întregii vieți.

Viteza de mers poate fi îmbunătățită

Specialiștii subliniază că mersul lent nu este o sentință definitivă. Activitatea fizică regulată poate îmbunătăți semnificativ viteza de deplasare și starea generală de sănătate.

Christina Dieli-Conwright recomandă creșterea treptată a duratei și intensității plimbărilor la fiecare trei-patru săptămâni. Printre cele mai simple metode de a integra mai mult mers în rutina zilnică se numără:

• parcarea mașinii mai departe de destinație;
• plimbările cu prietenii;
• ieșirile regulate în parc;
• plimbarea animalului de companie;
• pauze scurte de mers în timpul programului de lucru.

„Este esențial să întrerupem perioadele lungi petrecute pe scaun. Chiar și o plimbare de cinci minute poate face diferența”, subliniază specialistul.

Citește și: Cum arată creierul atunci când urăști pe cineva. Ce se întâmplă în minte și în corp, potrivit psihologilor și neurologilor