Care sunt, de fapt, cauzele balonării. Imagine reprezentativă. Sursa foto: DPphoto / Profimedia Cântarul poate arăta exact cifra pe care ți-o dorești, dar oglinda să spună altceva: o zonă abdominală care nu arată „așa cum ar trebui”, o senzație de disconfort și o stare care nu are mereu legătură cu grăsimea, ci mai degrabă cu balonarea, un fenomen tot mai întâlnit, influențat de ritmul în care trăim, de felul în care mâncăm, dar și de cât de mult dormim sau cât stres acumulăm zilnic. În spatele acestor senzații există mai multe cauze decât par la prima vedere, iar pentru a le înțelege mai bine și a vedea ce putem face, am stat de vorbă cu Denisa Andrada, antrenor și nutriționist online. Care sunt, de fapt, cele mai frecvente cauze ale balonării Pe măsură ce timpul se comprimă și ajungem să facem totul pe fugă, un program bine organizat devine o adevărată legendă. Totul ajunge prioritate și, în același timp, nimic nu mai primește atenția cuvenită, nici măcar mesele. Iar corpul reacționează imediat, prin balonare, un fenomen care apare frecvent tocmai din această cauză. „Nu avem un program regulat al meselor. Foarte puțini oameni se așază la masă să mănânce, doar ciugulesc și un pic de acolo, un pic de acolo și nu au pauză alimentară nici măcar două ore între mese. Automat, asta înseamnă că sistemul digestiv lucrează constant”, ne-a dezvăluit Denisa Andrada, antrenor și nutriționist online, care a lucrat până în prezent cu peste 1000 de femei. Mai mult decât atât, nu orice aliment considerat „sănătos” este tolerat la fel de toată lumea. De la o persoană la alta, corpul reacționează diferit. „De exemplu, dacă o persoană care nu consumă fibre înțelege importanța lor și vrea, dintr-o dată, să le includă în alimentație, poate avea, la început, o perioadă de adaptare în care asta să fie reacția: să provoace balonare sau constipație, tocmai pentru că nici hidratarea nu e una adecvată. Fibrele nu se elimină dacă nu consumăm suficientă apă. Putem pune pe listă și alimentele bogate în fibre, precum legumele crude, inclusiv pentru persoanele care poate au un colon mai sensibil sau un sistem digestiv mai sensibil, per total”, a explicat nutriționista. Unele combinații alimentare par inofensive, dar nu sunt Dincolo de tipul alimentelor, este important să privim cu atenție felul în care le combinăm în farfurie. Altfel, putem considera că avem parte de o masă sănătoasă, dar care, la final, să conducă la balonare și disconfort. „Iaurtul grecesc, care e considerat un aliment sănătos și este un aliment sănătos, în combinație cu fructele care fermentează mai rapid: măr, struguri, căpșuni, fructe de pădure, din cauza acidului din fructe, în combinație cu lactatul, fermentează mai mult și se elimină mai greu”, a completat Denisa. Citește și: Top 3 condimente care pot reduce simptomele PMS, recomandate de un expert. Ce să mănânci pentru a te simți mai bine Produsele „fit” pot conduce și ele la balonare În plus, de multe ori, produsele etichetate ca fiind „fitness” nu sunt neapărat ușor de digerat. În spatele acestor denumiri se pot ascunde ingrediente care fac diferența în modul în care sunt tolerate de organism, motiv pentru care este important să urmărim cu atenție eticheta înainte de a achiziționa un produs. „Depinde de la persoană la persoană, din cauza stabilizatorilor, gumelor și îndulcitorilor chiar, pe care le conțin. Și eu am simțit că unele îmi provoacă disconfort, chiar dacă sunt etichetate ca fiind sugar-free, low-fat sau high-protein. Cu cât au mai multe ingrediente pe care nu le cunoaștem și nu le putem citi, crește, cumva, riscul, de a ne crea disconfort. Plus că și la alte alimente, biscuiți, suc, pișcoturi etc., în momentul în care ne uităm la etichetă și vedem o grămadă de conservanți și E-uri, margarină sau ulei de palmier, știm că sunt mai multe șanse să creeze disconfort”, a spus nutriționista. Timpul alocat mesei, un detaliu adesea ignorat Mâncatul „pe fugă” contribuie și el la apariția balonării. În astfel de momente, masticația este adesea insuficientă, iar ritmul accelerat în care mâncăm nu îi oferă corpului timpul necesar pentru a procesa corect alimentele, ceea ce poate duce rapid la disconfort digestiv. „Întotdeauna contribuie pentru că nu se mestecă suficient de bine și asta îngreunează digestia și, inclusiv, faptul că putem să înghițim goluri de aer, iar asta să provoace dureri de stomac”, a spus Denisa, adăugând că timpul alocat unei mese ar trebuie să fie de cel puțin 20 de minute, în funcție de cantitatea de mâncare: „Dacă avem 800 grame de mâncare, ideal ar fi poate mai mult timp, 35-40 de minute”. După masă, corpul are nevoie de mișcare ușoară Obiceiul de a ne așeza imediat după masă pare inofensiv la prima vedere, ceva ce facem automat, fără să ne gândim prea mult la consecințe. În realitate, însă, acest gest poate influența modul în care corpul procesează alimentele și felul în care digestia își desfășoară ritmul firesc. „Din punctul meu de vedere, e bună ideea de a face alte activități, poate prin casă: să spălăm niște vase, să ne plimbăm un pic sau să începem să lucrăm, stând în fund, e mult mai potrivit și, în special, dacă avem timp, să ne plimbăm un pic. Niște activități ușoare, astfel încât să ajutăm digestia, nu neapărat să o stimulăm, că, oricum, corpul își face treaba”, a completat Denisa. Legătura invizibilă dintre stres și digestie Nu întotdeauna problema este în farfurie. Uneori, corpul reacționează la ceea ce trăim, nu doar la ceea ce mâncăm, iar stresul devine un factor adesea neglijat în apariția balonării. „Am avut nu o singură clientă care, având un job foarte stresant, nu neapărat solicitant, dar stresant, era constant umflată, de-a dreptul. Iar când și-a dat dimisia și a avut o perioadă de pauză, de odihnă, nivelul de cortizol s-a mai așezat, totul a revenit la normal. Menționez inclusiv faptul că în perioada când era foarte balonată, alimentația ei era foarte ok, eu o monitorizam super strict și nu avea legătură cu alimentația și nici cu momentul mesei, ci pur și simplu cu nivelul de stres ridicat. Din păcate, este unul dintre cele mai grele lucruri de ajustat, dar mă gândesc că sunt perioade și perioade. E normal și perfect natural să avem și perioade mai stresante. Cred că e important să învățăm cum să le gestionăm și să avem și perioade cât se poate de dese sau de lungi, în care să nu fim așa de întinși din punct de vedere al stresului. Din păcate, un stil de viață sănătos nu se rezumă doar la alimentație și sport, ar fi ideal”, a declarat Denisa Andrada. Somnul, piesa lipsă din puzzle Mai mult decât atât, un alt aspect de care trebuie să ne amintim este că odihna insuficientă nu afectează doar energia zilnică, ci și modul în care corpul procesează mâncarea. „Odată ce nu ne odihnim, corpul nu se recuperează și tinde să rețină inflamație, ceea ce influențează și digestia”, a completat Denisa. Când devine balonarea un semnal de alarmă Nu orice disconfort abdominal ar trebui să ne îngrijoreze, însă există situații în care corpul transmite semnale clare că are nevoie de atenție. Balonarea poate fi uneori o reacție normală, legată de mese mai grele sau de anumite perioade ale lunii, dar alteori poate deveni un indicator că ceva nu funcționează optim în organism și că ar fi nevoie de o evaluare mai atentă. „În momentul în care eu mă balonez și după ce beau apă, după un măr sau după aliment sănătos, ori poate mă trezesc direct balonat, e clar că ar trebui să mă duc și să-mi fac niște analize. Dar dacă se întâmplă doar când am o masă mai grea sau seara după 3-4 mese, atunci e normal. Bineînțeles, și în perioada premenstruală sau menstruală, la femei, e normal să existe balonarea. Odată ce e o senzație constantă și, mai ales dacă devine, și dureros, trebuie să apară un semn de întrebare”, a explicat specialista. Echilibrul este cheia În cele din urmă, este important de reținut că, atunci când balonarea devine un disconfort constant, intervenția unui specialist poate face diferența. Însă, în încercarea de a reduce această problemă, mulți ajung să cadă în capcana restricțiilor drastice, care, uneori, nu fac decât să înrăutățească situația. „Aș începe cu un program al meselor, adică să existe 3-5 ore pauză între mese. Și chiar dacă nu pot să am trei mese principale, măcar două să am. Farfurii compuse în jurul proteinei, proteină cât mai calitativă venită de la animale sau din surse vegetale. Și, bineînțeles, fibre. Dar nu doar din legume, ci din leguminoase: din nuci, semințe. Să ne odihnim suficient 7-8-9 ore pe noapte, în funcție de cum avem nevoie, și să facem mișcare, pentru că și sedentarismul influențează foarte mult. Sunt multe persoane care își taie foarte multe grupe alimentare, carbohidrați, cereale, dar nu neapărat acolo este problema. Poate să fie stresul și atunci, degeaba te-ai înfometat dacă ai fost foarte tensionat”, sunt schimbările benefice și greșelile pe care ar trebui să le evităm atunci când ne confruntăm cu balonarea, dezvăluite de specialistă. Citește și: Condimentul străvechi care reduce balonarea și ar putea ajuta la slăbit Distribuie articolul pe: