Sănătatea intestinală afectează aproape fiecare sistem din corpul tău! Sănătatea intestinului tău are o influență mult mai mare asupra organismului decât s-ar putea crede la prima vedere. De fapt, ea este implicată în funcționarea aproape a fiecărui sistem important din corp – de la digestie și imunitate până la starea de spirit și sănătatea creierului. Întrebarea este: acorzi suficientă atenție îngrijirii intestinului tău?

Microbiomul – ecosistemul invizibil din interiorul tău

Tractul gastrointestinal găzduiește o comunitate impresionantă de microorganisme. Se estimează că în intestine trăiesc aproximativ 100 de trilioane de microbi – majoritatea bacterii, dar și virusuri, ciuperci și alte forme microscopice de viață. Numărul lor este atât de mare încât reprezintă aproximativ jumătate din totalul celulelor din corpul uman.

Această comunitate complexă este cunoscută sub numele de microbiom intestinal. Deși termenul a devenit foarte popular în ultimii ani, mulți oameni nu realizează cât de esențial este acesta pentru sănătatea generală. Microorganismele intestinale nu sunt doar simple „locatare” ale corpului, ci participă activ la procesele biologice fundamentale.

Gastroenterologul Will Bulsiewicz explică faptul că microbiomul funcționează practic ca o adevărată fabrică chimică internă.

Alimentele pe care le consumăm intră în contact direct cu acești microbi, iar produsele chimice rezultate din metabolismul lor pot influența numeroase procese ale organismului. Acestea includ digestia nutrienților, funcționarea sistemului imunitar, reglarea metabolismului și chiar modul în care sunt exprimate anumite gene. Mai mult decât atât, microbiomul poate influența starea de spirit și modul în care funcționează creierul.

Rolul alimentației în sănătatea microbiomului

O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, leguminoase și cereale integrale, contribuie la dezvoltarea bacteriilor benefice din intestin. Aceste microorganisme folosesc fibrele alimentare pentru a produce compuși numiți acizi grași cu lanț scurt. Acești compuși sunt extrem de importanți pentru sănătate deoarece ajută la reducerea inflamației din organism.

Potrivit nutriționistei Sue‑Ellen Anderson‑Haynes, inflamația cronică este asociată cu numeroase boli grave, inclusiv diabet, afecțiuni cardiovasculare și anumite tipuri de cancer. De aceea, menținerea unui echilibru sănătos al bacteriilor intestinale poate contribui indirect la prevenirea multor boli.

În schimb, atunci când microbiomul este dezechilibrat și bacteriile nocive devin dominante, crește riscul apariției unor probleme de sănătate variate.

Cum influențează microbiomul diferite sisteme ale corpului

Creierul și axa intestin–creier

Poate părea surprinzător, dar bacteriile din intestin pot avea un impact direct asupra creierului. Legătura dintre aceste două organe este cunoscută sub numele de axa intestin–creier. Aceasta funcționează ca o rețea complexă de comunicare între sistemul digestiv și sistemul nervos central.

Prin intermediul acestei conexiuni, substanțele chimice produse de microbi – inclusiv acizii grași cu lanț scurt și anumite tipuri de neurotransmițători – pot ajunge până la creier. Unele dintre aceste substanțe sunt capabile să traverseze bariera hemato-encefalică și să influențeze procese precum memoria, concentrarea și starea emoțională.

Sănătatea mentală

Sănătatea psihică este influențată de numeroși factori, precum genetica, mediul și experiențele de viață. Cu toate acestea, cercetările recente indică faptul că microbiomul intestinal poate avea și el un rol important.

Studiile arată că peste 90% din serotonină, un neurotransmițător esențial pentru reglarea stării de spirit, este produs în intestin. Această substanță este implicată în senzația de bunăstare, în reglarea somnului și în controlul emoțiilor.

De asemenea, există dovezi că bacteriile intestinale pot influența modul în care organismul reacționează la stresul zilnic. Dietele considerate benefice pentru microbiom, cum ar fi Dieta mediteraneană, au fost asociate în unele studii cu o reducere de până la 40% a riscului de depresie și anxietate.

Acest lucru nu înseamnă că alimentația poate înlocui tratamentele medicale pentru tulburările psihice, dar evidențiază rolul important pe care îl poate avea stilul de viață asupra sănătății mintale.

Funcțiile cognitive și bolile neurodegenerative

Un număr tot mai mare de studii sugerează că microbiomul intestinal poate influența și sănătatea cognitivă. Un mecanism posibil este reducerea inflamației sistemice, care a fost asociată cu afecțiuni neurodegenerative precum Boala Alzheimer și Boala Parkinson.

De exemplu, cercetările au arătat că persoanele care suferă de boala Alzheimer prezintă o diversitate mai scăzută a bacteriilor intestinale comparativ cu persoanele sănătoase. Deși nu se știe încă dacă acest dezechilibru este cauză sau consecință a bolii, există ipoteza că modificările microbiomului pot afecta bariera intestinală. O barieră intestinală deteriorată permite trecerea unor substanțe nocive în sânge, care pot ajunge ulterior la creier și pot declanșa procese inflamatorii.

În cazul bolii Parkinson, cercetătorii au descoperit diferențe semnificative în compoziția bacteriilor intestinale și o permeabilitate intestinală crescută. Mai mult, proteinele care formează aglomerări anormale în creierul persoanelor cu Parkinson au fost identificate și în tractul gastrointestinal.

Sănătatea inimii

Anumite bacterii intestinale pot produce o substanță numită N-oxid de trimetilamină (TMAO). Nivelurile ridicate ale acestui compus au fost asociate cu formarea plăcilor de aterom în artere, ceea ce crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Pe de altă parte, un microbiom sănătos poate avea efecte benefice asupra sistemului cardiovascular. Bacteriile prietenoase pot contribui la creșterea nivelului de colesterol HDL („colesterolul bun”) și la menținerea trigliceridelor în limite normale, reducând astfel riscul bolilor de inimă.

Sistemul digestiv

Rolul microbiomului în digestie este esențial. Microorganismele din intestin produc enzime care ajută la descompunerea alimentelor și influențează motilitatea intestinală, adică modul în care alimentele se deplasează prin tractul digestiv.

Atunci când această motilitate este perturbată, pot apărea probleme precum constipația sau diareea. Dezechilibrele microbiomului pot contribui, de asemenea, la apariția sau agravarea unor boli inflamatorii intestinale precum Boala Crohn și Colita ulcerativă.

Persoanele care suferă de aceste afecțiuni prezintă adesea o diversitate bacteriană redusă și un număr mai mic de bacterii antiinflamatoare. În plus, s-a observat o prezență crescută a bacteriei Mycobacterium avium paratuberculosis (MAP), care ar putea juca un rol în declanșarea inflamației intestinale.

De asemenea, microbiomul poate fi implicat în apariția Sindromului intestinului iritabil, o afecțiune frecventă caracterizată prin dureri abdominale, balonare și tulburări de tranzit intestinal.

Sistemul imunitar

Un fapt mai puțin cunoscut este că aproximativ 70–80% din sistemul imunitar se află în intestin. Acolo, microbiomul acționează ca o linie de apărare împotriva agenților patogeni.

Microorganismele benefice ajută la menținerea unei bariere intestinale puternice, care împiedică pătrunderea bacteriilor dăunătoare, a virusurilor și a altor substanțe nocive în fluxul sanguin.

Dacă echilibrul microbiomului este perturbat, această barieră poate deveni mai permeabilă, fenomen uneori numit „intestin permeabil”. Această situație poate declanșa reacții imunitare excesive și poate contribui la dezvoltarea unor boli cronice precum diabetul, bolile cardiovasculare sau chiar anumite tipuri de cancer.

Din fericire, o alimentație bogată în fibre și alimente naturale poate ajuta la refacerea barierei intestinale și la stimularea proceselor de regenerare ale celulelor intestinale.

Greutatea corporală și metabolismul

Cercetările sugerează că persoanele cu obezitate tind să aibă o diversitate mai redusă a bacteriilor intestinale comparativ cu persoanele cu greutate normală.

Citește și: Microbiomul oral ar putea deține cheia prevenirii obezității

Microbiomul poate influența și distribuția grăsimii corporale, în special acumularea de grăsime viscerală – tipul de grăsime care se depozitează în jurul organelor interne și este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare și metabolice.

Un microbiom dezechilibrat poate afecta hormonii implicați în reglarea apetitului și a metabolismului, precum leptina și grelina. Acest lucru poate modifica modul în care organismul procesează caloriile, influențând digestia, senzația de foame, depozitarea grăsimilor și nivelul inflamației, potrivit eatingwell.com.

Ce poți controla și ce nu în sănătatea microbiomului

O parte din microbiomul tău este stabilită încă de la naștere și este influențată de factori genetici. Fiecare persoană are o combinație unică de microorganisme intestinale.

Totuși, microbiomul nu este fix pentru tot restul vieții. Chiar dacă nu poți schimba moștenirea genetică, stilul de viață – în special alimentația – poate modifica semnificativ compoziția bacteriilor intestinale.

Prin alegeri alimentare sănătoase, un consum ridicat de fibre, diversitate alimentară și un stil de viață echilibrat, poți sprijini dezvoltarea bacteriilor benefice și îți poți îmbunătăți sănătatea generală.

Citește și: Cel mai bun ceai pentru energie, recomandat de dieteticieni