Cum faci compost la tine în bucătărie. foto pexels.com Într-o țară în care reciclarea rămâne la un nivel extrem de scăzut, compostarea resturilor alimentare poate deveni una dintre cele mai simple și eficiente soluții pentru reducerea gunoiului menajer. În plus, această metodă oferă un beneficiu direct: obținerea unui îngrășământ natural, ideal pentru plantele din casă sau din grădină. Te-ai gândit că îți poți fertiliza grădina sau plantele de apartament cu resturile alimentare? Află cum poți să faci compost la tine acasă și să produci mai puțin gunoi. România, codașă în UE la reciclare România continuă să se confrunte cu probleme majore în gestionarea deșeurilor. Potrivit datelor EUROSTAT, țara noastră s-a situat ani la rând pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește reciclarea deșeurilor municipale. În 2015, de exemplu, un român recicla în medie doar 3% din gunoiul menajer generat. Situația este influențată atât de infrastructura limitată, cât și de responsabilitatea transferată în mare parte către autoritățile locale și serviciile de salubritate, prin acte normative precum Legea 31/2019 și Ordinul de Ministru 1362/2019. În acest context, compostarea devine o alternativă accesibilă pentru orice gospodărie, fără costuri semnificative și fără proceduri complicate. Ce este compostul și de ce este valoros Această metodă oferă un beneficiu direct: obținerea unui îngrășământ natural, ideal pentru plantele din casă sau din grădină. foto: pexels.com Compostul este un îngrășământ natural obținut prin descompunerea controlată a resturilor organice. Practic, transformă deșeurile biodegradabile în humus – un material bogat în nutrienți esențiali pentru sol. Acesta poate fi folosit pentru: fertilizarea plantelor de apartament; îmbunătățirea solului din grădină; hrănirea pomilor și arbuștilor; protejarea culturilor în sezonul rece. Procesul este complet natural și susținut de microorganisme și, uneori, de râme, care accelerează descompunerea. Ce poți pune în compost și ce trebuie evitat Pentru un compost sănătos, este important echilibrul între materiale bogate în azot și cele bogate în carbon. Materiale recomandate: resturi de fructe și legume; zaț de cafea și plicuri de ceai; coji de ouă; frunze uscate; carton și hârtie neimprimate; ramuri mici și resturi vegetale. Materiale interzise: plastic; metal; sticlă; alimente prăjite sau grase; produse cosmetice sau farmaceutice. Acestea pot contamina compostul și afecta mediul. Cum faci compostul în apartament Compostarea devine o alternativă accesibilă pentru orice gospodărie, fără costuri semnificative și fără proceduri complicate. foto: pexels.com Chiar dacă locuiești la bloc, compostarea este posibilă. Tot ce ai nevoie este un recipient cu capac și câteva materiale organice. Liana Nicolae, membră a comunității Eco-frugal din România, folosește de ani de zile o compostieră improvizată în apartamentul din București. „Eu țin acest sistem în masca de la chiuveta din bucătărie. Trebuie să fie întuneric pentru că râmelor așa le place. Procesul are loc la întuneric și într-o temperatură constantă. În balcon nu sunt asemenea condiții”, spune Liana Nicolae despre locul pe care l-a ales pentru compostiera sa. Sistemul folosește mai multe cutii suprapuse, în care resturile organice sunt transformate treptat în compost. Lichidul rezultat poate fi utilizat ca fertilizator natural pentru plante. Una dintre temerile frecvente este apariția insectelor sau a mirosului neplăcut. Însă, în condiții corecte, aceste probleme sunt minime. „Atunci când este cald și procesul de compostare este în stadiu incipient, pot apărea niște musculițe mici. Ele nu ies din cutie decât dacă umbli în compost. Dar nu trebuie să te îngrijorezi, fiindcă ele mor în afara compostului, fiind strâns legate de procesele de fermentare din recipient. Nicio insectă din compost nu îți va invada bucătăria.” Compostarea în curte, și mai simplă Pentru cei care locuiesc la casă, compostarea este și mai ușor de realizat. Este suficient un spațiu dedicat în grădină și câteva unelte de bază. Radu Vitec, pasionat de permacultură, spune că beneficiile sunt evidente. „Astfel vezi în timp real cum are loc procesul de transformare a deșeurilor în hrană pentru pământ și pentru tine însuți. Din resturile pe care le-ai compostat au luat naștere alte alimente, crescute cu îngrășământ natural”, spune el. Pentru rezultate optime, compostul trebuie aerisit periodic, astfel încât microorganismele implicate în descompunere să poată acționa eficient. Citește și: Copiii care se murdăresc sunt mai sănătoși. Legătura dintre joaca în natură și imunitatea puternică Inițiative locale care încurajează compostarea Pentru un compost sănătos, este important echilibrul între materiale bogate în azot și cele bogate în carbon. foto: pexels.com În România au început să apară tot mai multe inițiative dedicate economiei circulare. Un exemplu este programul #clujulcompostează, care colectează și transformă deșeurile organice în compost. „Ce facem noi cu sustenabilitatea și cu economia circulară este pentru a diminua risipa și cantitatea de deșeuri generată pe cap de locuitor. Procesăm și dezvoltăm din resturi alte produse finite pentru a reduce consumul de resurse brute”, spune Mădălina Hruban, inițiatoarea proiectului. Un gest mic, cu impact major asupra mediului Compostarea este una dintre cele mai simple metode prin care fiecare persoană poate contribui la reducerea poluării. În plus, oferă un beneficiu direct: plante mai sănătoase și sol mai fertil. Procesul nu necesită investiții majore și poate fi adaptat atât pentru apartamente, cât și pentru gospodării cu grădină. Cu puțină răbdare, resturile alimentare pot deveni o resursă valoroasă, nu doar un deșeu. Compostul nu este doar o soluție practică pentru reducerea gunoiului, ci și un pas important către un stil de viață mai responsabil și mai sustenabil. Citește și: 6 moduri în care poți folosi cojile de banană. Nu le mai arunca Distribuie articolul pe: