Doar cinci minute de meditație pe zi pot transforma starea emoțională a copiilor la școală

Într-un context educațional în care tot mai mulți copii se confruntă cu anxietate, stres și dificultăți de adaptare, specialiștii caută soluții eficiente, ușor de aplicat și accesibile tuturor elevilor. Cercetări recente arată că o intervenție extrem de simplă – doar cinci minute de meditație zilnică – poate avea efecte vizibile asupra echilibrului emoțional și comportamentului copiilor.

Puterea celor cinci minute: de ce copiii au nevoie de meditație zilnică mai mult decât credem

Un studiu coordonat de Dr. Peta Stapleton, cercetător la Universitatea Bond, a analizat impactul unui program de meditație desfășurat pe parcursul a zece săptămâni. La cercetare au participat aproape 840 de copii cu vârste între 4 și 11 ani. Concluziile, publicate în revista Psychology in the Schools, sugerează că intervențiile scurte, dar constante, pot produce schimbări semnificative în mediul școlar.

Progrese vizibile după numai patru săptămâni

Rezultatele au arătat diferențe în funcție de grupa de vârstă:

• Copiii între 4 și 8 ani, care au ascultat zilnic înregistrări audio cu exerciții de meditație ghidată timp de cinci minute, au raportat o stare generală mai bună, un nivel mai mare de fericire și o percepție îmbunătățită asupra performanțelor școlare. De asemenea, profesorii au observat mai puține dificultăți emoționale și comportamentale.
• Elevii între 9 și 11 ani, care au practicat meditația timp de zece minute pe zi, au demonstrat o mai bună conștientizare a propriilor emoții și o capacitate crescută de autoreglare comportamentală.

Cercetătorii au concluzionat că introducerea meditației în rutina școlară ar putea susține dezvoltarea abilităților de autoreglare chiar și cu sesiuni scurte, de doar câteva minute pe zi.

Programul utilizat în studiu a fost susținut de specialistul în meditație Joe Dispenza și a inclus exerciții axate pe respirație conștientă, afirmații pozitive, cultivarea recunoștinței și a bunătății, precum și tehnici de gestionare a emoțiilor negative, scriu cei de la medium.com.

De ce sunt necesare astfel de intervenții?

Problemele emoționale apărute la vârste fragede pot avea consecințe serioase: abandon școlar, izolare socială, dificultăți de integrare și risc crescut de tulburări psihice la adolescență și maturitate. Studiile arată că lipsa abilităților de reglare emoțională poate favoriza dezvoltarea anxietății, depresiei, comportamentelor agresive sau a dependențelor.

Capacitatea de a recunoaște și înțelege propriile emoții – dar și pe ale celorlalți – se formează în copilărie și este esențială pentru adaptarea socială. Copiii care dezvoltă o bună conștientizare emoțională au relații mai sănătoase, sunt mai rezilienți la stres și prezintă un risc mai redus de depresie.

Ce spun copiii despre experiență

Feedbackul oferit de elevi a fost majoritar pozitiv. Peste 60% dintre comentarii au exprimat o percepție favorabilă asupra programului. Aproximativ un sfert dintre copii au declarat că meditația i-a ajutat să se simtă mai calmi și relaxați, iar peste 25% au spus că le-a plăcut activitatea.

Printre mărturiile lor s-au regăsit afirmații precum:

• „Mă simt mai calm după ce meditez.”
• „M-a ajutat să mă liniștesc când eram supărat.”

Desigur, nu toți copiii au reacționat la fel. Unii au considerat exercițiile prea lungi sau plictisitoare, iar alții au menționat că le-a fost dificil să se concentreze din cauza colegilor care vorbeau.

Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că efectele au fost măsurabile după doar zece săptămâni, fără a fi nevoie de instructori specializați sau programe complexe. Înregistrările audio ascultate la începutul zilei de școală au fost suficiente pentru a produce schimbări observabile.

Citește și: O dietă vegetariană afectează negativ creșterea și nutriția copiilor?

O soluție preventivă, nu un substitut pentru terapie

Specialiștii atrag atenția că meditația nu înlocuiește intervențiile psihologice dedicate copiilor cu tulburări severe. Însă poate reprezenta o strategie preventivă accesibilă, ușor de implementat indiferent de mediul socio-economic.

Studiul prezintă și limitări: nu a inclus un grup de control, ceea ce face dificilă stabilirea exactă a cauzalității. Nu se poate afirma cu certitudine că îmbunătățirile s-au datorat exclusiv meditației și nu altor factori, precum relația profesor-elev sau climatul clasei. Totuși, rezultatele oferă o bază solidă pentru cercetări viitoare mai ample.

Situația din România: un echilibru emoțional fragil

În România, nevoia unor astfel de intervenții este la fel de evidentă. Conform raportului „Analiza stării de bine și a sănătății mintale în rândul copiilor din învățământul gimnazial în România”, realizat de UNICEF și Ministerul Educației în 2025, dificultățile de reglare emoțională și stările de disconfort psihologic sunt frecvente în mediul școlar.

Raportul evidențiază:

• creșterea dezechilibrelor emoționale de la clasa a V-a la a VIII-a, în special în zona riscului moderat;
• percepția generală a părinților, profesorilor și consilierilor că starea emoțională a elevilor s-a deteriorat accelerat;
• diferențe de gen: fetele se confruntă mai des cu timiditate, singurătate și lipsă de încredere, în timp ce băieții ajung la consilier pentru comportamente agresive sau neadecvate.

Un climat școlar pozitiv, dar vulnerabil

Datele arată o realitate mixtă:

• Aproximativ 70% dintre elevi consideră că au un echilibru socio-emoțional adecvat și relații bune cu colegii.
• Peste 80% afirmă că își ajută colegii și își asumă greșelile.

Cu toate acestea:

• doar 63% se simt respectați în școală;
• 60% se simt protejați de amenințări;
• doar 54% ar apela la consilierul școlar în caz de nevoie;
• 40% nu se simt încurajați să își exprime opiniile;
• 35% nu pot discuta deschis cu un profesor;
• 26% au experimentat frică față de anumiți colegi.

Aceste cifre arată un climat perceput ca fiind, în general, pozitiv, dar fragil și inegal.

Citește și: Care sunt cele mai eficiente leacuri bătrânești pentru tuse la copii?