De ce au apărut cheaguri de sânge după vaccinul Johnson & Johnson împotriva COVID-19

De ce au apărut cheaguri de sânge după vaccinul Johnson & Johnson împotriva COVID-19! Vaccinul anti-COVID-19 produs de Johnson & Johnson a fost autorizat pentru utilizare de urgență în februarie 2021 și administrat ulterior la milioane de persoane din Statele Unite și din alte țări.

De ce au apărut cheaguri de sânge după vaccinul Johnson & Johnson împotriva COVID-19

Deși majoritatea covârșitoare a celor vaccinați nu au avut probleme grave, au fost raportate cazuri extrem de rare de tromboze severe asociate cu un număr scăzut de trombocite – o afecțiune denumită VITT (Vaccine-Induced Thrombotic Thrombocytopenia).

Cercetări recente realizate de specialiști de la Flinders University au oferit o explicație biologică pentru aceste reacții neobișnuite, contribuind la înțelegerea mecanismului din spatele lor.

Ce este VITT și cum se manifestă

VITT este o reacție imună rară caracterizată prin:

• formarea de cheaguri de sânge (tromboze), uneori în zone atipice, cum ar fi venele cerebrale;
• scăderea accentuată a numărului de trombocite (celule implicate în coagulare);
• risc crescut de complicații severe, inclusiv hemoragii.

Simptomele au apărut, în general, între 6 și 15 zile după vaccinare. În 2021, autoritățile americane, inclusiv Food and Drug Administration (FDA) și Centers for Disease Control and Prevention (CDC), au raportat 15 cazuri confirmate de VITT în SUA, toate la femei cu vârste între 18 și 59 de ani. În Europa au fost raportate câteva sute de cazuri, însă datele au variat în funcție de țară și sistemele de raportare.

Citește și: Vaccinul anti-HPV devine gratuit pentru tinerii între 11 și 26 de ani

Estimările inițiale au sugerat o rată de mortalitate de peste 20% în rândul persoanelor diagnosticate cu VITT. În situațiile cele mai grave – când apar cheaguri la nivel cerebral asociate cu hemoragii și trombocite extrem de scăzute – riscul de deces poate crește semnificativ, potrivit cercetătorilor de la University College London.

Mecanismul biologic descoperit de cercetători

Vaccinul Johnson & Johnson utilizează un vector viral – un adenovirus modificat și inactiv – pentru a transporta informația genetică necesară producerii proteinei spike a virusului SARS-CoV-2. Această tehnologie este cunoscută sub numele de vaccin pe bază de vector adenoviral.

Potrivit studiului realizat la Flinders University, în cazuri foarte rare poate apărea o reacție imună anormală:

• Sistemul imunitar identifică proteinele adenovirusului din vaccin.
• Din motive încă insuficient înțelese pe deplin, organismul poate confunda aceste proteine virale cu o proteină normală din sânge numită PF4 (Platelet Factor 4).
• Se formează anticorpi care atacă PF4.

Această reacție declanșează activarea excesivă a trombocitelor, ceea ce duce simultan la formarea de cheaguri și la scăderea numărului de trombocite.

Practic, organismul dezvoltă un răspuns imun greșit direcționat, similar cu o reacție autoimună. Acest mecanism explică de ce trombozele apar împreună cu trombocitopenia (număr mic de trombocite), o combinație paradoxală la prima vedere.

Citește și: Un vaccin împotriva gonoreei va fi introdus în Anglia

Ce înseamnă aceste descoperiri pentru viitor

Cea mai importantă concluzie a cercetării este că, odată identificat mecanismul precis care duce la apariția VITT, există posibilitatea reală de a modifica sau optimiza vaccinurile pe bază de adenovirus pentru a elimina acest risc, concluzionează cei de la eurekalert.org.

Cercetătorii susțin că aceste descoperiri pot contribui la:

• dezvoltarea unor vaccinuri pe bază de vector adenoviral mai sigure;
• îmbunătățirea designului molecular al adenovirusului utilizat;
• reducerea la minimum a reacțiilor imune nedorite;
• menținerea accesibilității acestor vaccinuri, în special în regiunile unde ele reprezintă o soluție esențială de sănătate publică.

Cheagurile de sânge asociate vaccinului Johnson & Johnson au fost un efect advers extrem de rar, dar grav. Noile cercetări explică faptul că aceste cazuri sunt rezultatul unei reacții imune neobișnuite, în care organismul produce anticorpi împotriva propriei proteine PF4, confundată cu componente ale adenovirusului din vaccin.

Înțelegerea acestui mecanism reprezintă un pas major înainte: nu doar că oferă claritate asupra unui fenomen care a generat îngrijorare la nivel global, dar deschide și drumul către vaccinuri mai sigure și mai bine adaptate pentru viitor.