Ecranele, folosite pentru a liniști bebelușii agitați, pot avea efecte pe termen lung asupra creierului, arată un studiu

Ecranele, folosite pentru a liniști bebelușii agitați, pot avea efecte pe termen lung asupra creierului. Folosirea dispozitivelor electronice pentru a distrage și calma bebelușii zgomotoși sau neliniștiți era considerată, până nu demult, o idee bună de mulți părinți. Cercetători din Singapore au descoperit însă că expunerea la ecrane înainte de vârsta de doi ani este asociată cu modificări ale dezvoltării creierului, care pot duce, în adolescență, la luarea mai lentă a deciziilor și la un nivel mai ridicat de anxietate.

Totuși, nu totul este pierdut! Pentru copiii ai căror părinți le-au citit frecvent începând cu vârsta de 3 ani, legătura dintre timpul petrecut în fața ecranelor în primii ani de viață și modificările cerebrale a fost semnificativ mai slabă.

Studiu despre ecrane și dezvoltarea creierului

Noua cercetare este condusă de profesorul asistent Tan Ai Peng, cercetător principal la Institutul pentru Dezvoltare Umană și Potențial (IHDP) din cadrul A*STAR (Translational Neurosciences). Studiul reprezintă cea mai mare analiză de tip cohortă de naștere din Singapore care face legătura între expunerea la ecrane în copilăria timpurie, modificările pe termen lung ale creierului și sănătatea mintală a adolescenților.

„Această cercetare ne oferă o explicație biologică pentru care limitarea timpului petrecut în fața ecranelor în primii doi ani de viață este esențială. De asemenea, subliniază importanța implicării părinților, arătând că activitățile părinte–copil, precum cititul împreună, pot face o diferență reală”, a declarat dr. Tan, care este și clinician-cercetător la Universitatea Națională din Singapore (NUS).

Cum a fost realizat studiul

Cercetarea a urmărit 168 de copii din cohorta Growing Up in Singapore Towards Healthy Outcomes (GUSTO) timp de peste 10 ani. Scanările cerebrale au fost realizate la mai multe vârste, pentru a identifica un posibil lanț de reacții între expunerea la ecrane în copilărie și sănătatea mintală din adolescență.

Studiul s-a concentrat pe perioada de sugar, când dezvoltarea creierului este extrem de rapidă și sensibilă la influențele mediului, precum și pe cantitatea și tipul de expunere la ecrane, factori care depind în mare măsură de nivelul de informare al părinților și de stilul de creștere.

Proiectul GUSTO, lansat în 2009, urmărește să înțeleagă cum condițiile din timpul sarcinii și copilăriei timpurii influențează sănătatea, creșterea și dezvoltarea mamei și copilului, inclusiv în ceea ce privește afecțiuni metabolice și neurodezvoltare, cu impact major asupra sănătății publice.

Ce au descoperit cercetătorii despre ecrane

Studiul, publicat în revista medicală eBioMedicine, este primul care analizează efectele timpului petrecut în fața ecranelor pe o perioadă mai mare de 10 ani, evidențiind consecințele de durată ale expunerii în primii ani de viață.

Cercetătorii au efectuat scanări cerebrale la vârstele de 4 ani și jumătate, 6 ani și 7 ani și jumătate, pentru a observa evoluția rețelelor neuronale în timp. Rezultatele au arătat că copiii cu un timp mai mare petrecut în fața ecranelor în copilărie prezentau o maturizare accelerată a rețelelor cerebrale responsabile de procesarea vizuală și controlul cognitiv.

Deși maturizarea accelerată poate părea benefică, dr. Tan avertizează că acest lucru nu este neapărat un avantaj.

„Primii ani de viață sunt esențiali pentru învățarea experiențelor din lumea reală. Este important ca cei mici să fie expuși la stimuli variati din mediul înconjurător, nu doar la o stimulare vizuală excesivă, precum cea oferită de ecrane”, a explicat ea.

De ce pot fi problematice ecranele

Potrivit cercetătorilor, conținutul video este atractiv și captează atenția, dar nu oferă suficientă interacțiune tactilă, expresii faciale sau comunicare bidirecțională.

„În această perioadă sensibilă de dezvoltare, creierul ajunge să se dezvolte mult mai rapid în zonele stimulate vizual. Astfel, prea multe resurse sunt direcționate către procesarea vizuală, în detrimentul altor regiuni critice ale creierului”, a explicat dr. Tan.

Legătura cu anxietatea din adolescență

Dr. Huang Pei, cercetător senior la IHDP și primul autor al studiului, a precizat că expunerea timpurie la ecrane „limitează flexibilitatea și reziliența creierului, făcând copiii mai puțin adaptați la provocările ulterioare”.

Copiii cu rețele cerebrale modificate:

• au avut nevoie de mai mult timp pentru a lua decizii într-o sarcină cognitivă la 8 ani și jumătate;
• au raportat simptome mai ridicate de anxietate la vârsta de 13 ani.

Cititul și activitățile comune pot reduce efectele negative

Un studiu anterior al aceleiași echipe, publicat în 2024 în revista Psychological Medicine, a arătat că cititul părinte–copil poate contracara parțial modificările cerebrale asociate timpului petrecut în fața ecranelor.

„Nu este vorba neapărat de o activitate specifică, ci de a face ceva împreună cu copilul, care să-l implice activ”, a explicat dr. Tan. „Dacă vă place să construiți LEGO, faceți asta împreună. Dacă preferați să alergați afară, luați copilul cu voi. Dacă vă place să înotați, înotați împreună. Activitățile de familie pot reduce efectele negative ale timpului petrecut în fața ecranelor.”

Cât timp petrec copiii în fața ecranelor

Un sondaj al Ministerului Dezvoltării Digitale și Informației din Singapore, publicat pe 12 septembrie, arată că:

1. peste 50% dintre copiii cu vârste între 2 și 6 ani petrec mai mult de o oră pe zi pe dispozitive digitale;
2. procentul crește la 81% în weekend.

Aceste valori depășesc limita recomandată de o oră pe zi, stabilită de Ministerul Sănătății (MOH). În cadrul unei noi strategii naționale de sănătate, autoritățile au introdus ghiduri mai stricte, inclusiv recomandarea ca copiii sub 18 luni să nu fie expuși deloc la ecrane.

Sfaturi practice pentru părinți

Dr. Huang subliniază că mesajul-cheie nu este demonizarea ecranelor, ci folosirea lor responsabilă:

• alegeți conținut mai puțin stimulativ vizual;
• implicați-vă activ în timpul petrecut la ecran, astfel încât copilul să proceseze informațiile împreună cu părintele;
• evitați ca cei mici să fie simpli spectatori pasivi.

„Nu ar trebui să vedem timpul petrecut în fața ecranelor ca pe un dușman, ci ca pe ceva ce trebuie gestionat cu atenție”, a concluzionat cercetătorul.

Citește și: De ce tot mai mulți bebeluși se nasc cu platfus