Canalele radiculare și glicemia: o legătură surprinzătoare și adesea trecută cu vederea

De-a lungul anilor, ca stomatolog implicat și în cercetarea din domeniul sănătății publice, am observat același model repetându-se: pacienții cu infecții apicale severe prezentau adesea probleme sistemice, în special legate de diabet. Mult timp nu au existat explicații solide. Abia în ultimii ani, studiile au început să clarifice o posibilă relație: tratarea infecțiilor dentare profunde poate influența modul în care organismul gestionează nivelul zahărului din sânge.

Infecțiile dentare – mici la suprafață, mari în impact

O infecție dentară nu pare întotdeauna ceva grav. Cu toate acestea, literatura recentă arată că efectele ei pot depăși cu mult cavitatea orală. Studiile efectuate pe persoane care au primit tratament de canal pentru infecții cronice ale apexului radicular au observat scăderi ale glicemiei și reduceri ale inflamației în următorii doi ani.

Un rezultat similar a fost obținut și într-o analiză metabolomică pe termen lung — un tip avansat de studiu care monitorizează sute de molecule din sânge pentru a urmări modul în care funcționează organismul. Aceste analize permit cercetătorilor să observe schimbări fine din metabolism după o intervenție locală, precum tratarea unui dinte infectat.

De ce contează parodontita apicală?

Participanții incluși în această analiză metabolică sufereau de parodontită apicală — o infecție profundă, localizată în zona vârfului rădăcinii dentare. Partea problematică? De multe ori nu doare, motiv pentru care rămâne nediagnosticată până la o radiografie.

Comparând analizele de sânge pre- și post-tratament, cercetătorii au observat:

• îmbunătățiri ale glicemiei în timp,
• scăderi ale markerilor inflamatori,
• modificări pozitive în indicatorii metabolici și cardiovasculari.

Așadar, curățarea și sigilarea unui canal radicular nu aduce beneficii doar dințiului tratat, ci poate reduce inflamația sistemică. Aceasta pentru că infecțiile apicale nu rămân izolate. Odată ce bacteriile pătrund în țesuturile din jurul rădăcinii, sistemul imunitar pornește un răspuns inflamator. Dacă infecția persistă, se instalează o inflamație cronică de grad redus, care poate circula prin sânge și afecta modul în care organismul folosește insulina.

Inflamația de fond este bine cunoscută pentru capacitatea ei de a perturba reglarea glicemiei, reducând eficiența insulinei în transportul glucozei în celule.

Pentru a înțelege această legătură complexă, cercetătorii au reunit rezultatele multor studii într-o revizuire narativă care descrie mecanismele biologice posibile dintre parodontita apicală și bolile sistemice.

Infecțiile orale și diabetul

Numeroase cercetări au analizat legătura dintre diabet și afecțiunile orale. Pe scurt, concluziile sunt următoarele:

1. Diabetul crește riscul de vindecare întârziată după tratamente radiculare

O sinteză a șapte studii arată că persoanele cu diabet au șanse mai mari să dezvolte leziuni persistente în jurul dinților cu tratament de canal. Motivul nu este misterios: glicemia ridicată afectează răspunsul imunitar, încetinește repararea osoasă și compromite capacitatea organismului de a combate infecțiile.

Alte analize confirmă că pacienții cu diabet sunt mai predispuși să dezvolte noi infecții apicale la dinții deja tratați.

2. Inflamația și controlul glicemic sunt profund interconectate

Pacienții diabetici care prezintă leziuni apicale persistente au, în general, control glicemic slab. Acest lucru prelungește vindecarea tuturor tipurilor de țesuturi, inclusiv a celor dentare.

Studiile clinice mai recente au început însă să se concentreze pe o altă întrebare: ce se întâmplă cu glicemia atunci când infecția este tratată eficient? Răspunsul este promițător: tratamentul de canal bine realizat poate reduce nivelurile inflamației sistemice și poate îmbunătăți controlul glicemic.

3. Paralele cu boala gingivală

Efecte similare sunt cunoscute în cazul tratării parodontozei. Terapia parodontală profesională poate scădea valorile HbA1c — indicatorul glicemiei medii pe termen lung. O reducere chiar mică a HbA1c este considerată benefică, sugerând o îmbunătățire reală a metabolismului glucozei.

De ce? Pentru că eliminarea infecțiilor din gură reduce inflamația cronică, eliberând organismul de o parte din stresul metabolic.

Vezi și: Oamenii își dau seama că s-au spălat pe dinți greșit

Infecțiile apicale: periculoase tocmai pentru că tac

Spre deosebire de gingivită sau parodontită, care provoacă sângerare, durere sau umflare, infecțiile apicale pot evolua în liniște. Rămân nedescoperite ani întregi, în timp ce inflamarea cronică se propagă subtil în restul corpului. Multe recenzii subliniază cât de frecvent sunt trecute cu vederea.

Aceste observații nu înseamnă că un tratament de canal vindecă diabetul. Efectele observate sunt:

• moderate,
• influențate de severitatea infecției,
• dependente de starea generală de sănătate.

Cercetătorii atrag atenția că relația cauzală nu este încă dovedită complet, fiind nevoie de studii controlate suplimentare.

Cavitatea orală nu este izolată de restul organismului

Pentru persoanele cu diabet sau cu risc de diabet, această conexiune este deosebit de importantă. Un dinte care doare sau unul care simte „altfel” ar putea ascunde o problemă ale cărei consecințe depășesc zona maxilarului.

Aceste date atrag atenția asupra unei realități mai largi: îngrijirea dentară și cea medicală sunt deseori tratate ca domenii separate, deși sunt profund interconectate. Studiile privind tratamentele de canal demonstrează cât de mult pot influența unele proceduri stomatologice starea generală de sănătate.

Sursa: theconversation.com