Creierul uman are cinci „epoci”, spun oamenii de știință, iar maturitatea completă începe abia după 30 de ani

Creierul uman are cinci „ere”, spun oamenii de știință – iar maturitatea completă începe abia după 30 de ani. Unul dintre cele mai ample studii despre evoluția conexiunilor neuronale a identificat cinci mari „epoci” ale dezvoltării creierului uman, de la bebeluși până la vârsta înaintată.

Analiza, realizată pe baza scanărilor cerebrale ale aproape 4.000 de persoane cu vârste între câteva luni și 90 de ani, a arătat cum se modifică organizarea creierului de-a lungul vieții. Cercetătorii au descoperit cinci faze majore de dezvoltare, separate prin patru momente-cheie la aproximativ 9, 32, 66 și 83 de ani.

Creierul uman are cinci „epoci”

„Privind în urmă, mulți dintre noi simțim că viața a avut etape distincte. Se pare că și creierele trec prin astfel de ere”, explică prof. Duncan Astle, specialist în neuroinformatică la Universitatea Cambridge și autor principal al studiului. „Înțelegerea acestor puncte de cotitură ne ajută să identificăm momentele în care conexiunile neuronale sunt vulnerabile la perturbări.”

Epoca 1: Copilăria – de la naștere până la aproximativ 9 ani

În această etapă, creierul trece printr-un proces intens de „consolidare a rețelelor neuronale”. Bebelușii au un număr uriaș de sinapse, care sunt treptat „rafinate”: cele mai active supraviețuiesc, celelalte dispar.

Ce se întâmplă în creier în acest interval:

• eficiența conexiunilor neuronale scade;
• volumul materiei cenușii și albe crește accelerat;
• grosimea corticală ajunge la un vârf;
• pliurile corticale se stabilizează.

Acesta marchează primul punct de cotitură, în jurul vârstei de 9 ani.

Epoca 2: Adolescența prelungită – între 9 și 32 de ani

Aceasta este una dintre cele mai îndelungate faze, iar cercetătorii subliniază că nu înseamnă că oamenii de 25–30 de ani „se comportă ca adolescenții”, ci că modelul de schimbare cerebrală urmează aceeași direcție.

Caracteristici ale acestei ere:

• materia albă continuă să crească;
• rețelele de comunicare ale creierului devin tot mai eficiente;
• se îmbunătățește performanța cognitivă;
• conexiunile sunt reorganizate într-un mod tot mai rafinat.

Este perioada în care apar cel mai des tulburările de sănătate mintală, iar studiul oferă noi indicii despre vulnerabilitățile acestei ere.

Epoca 3: Maturitatea – începe în jurul vârstei de 32 de ani

Cercetătorii au identificat la 32 de ani cea mai puternică schimbare de direcție din întreaga viață. Conexiunile se stabilizează, iar structura generală a creierului intră într-o fază mai previzibilă și constantă.

Ce se întâmplă în această etapă:

• creierul devine mai compartimentat;
• inteligența și personalitatea intră într-un platou, conform altor studii;
• structura neuronală se stabilizează.

Anumiți factori de viață – precum parentalitatea – pot contribui la aceste schimbări, deși nu au fost testați direct.

Epoca 4: Îmbătrânirea timpurie – în jurul vârstei de 66 de ani

La 66 de ani apare un alt punct de cotitură important. Încep procesele care reflectă îmbătrânirea creierului, conform The Guardian.

Modificări majore:

• scăderea conectivității neuronale;
• degradarea graduală a materiei albe.

Epoca 5: Îmbătrânirea avansată – după 83 de ani

Ultima fază identificată este marcată de o scădere mai accentuată a conectivității creierului, ceea ce reflectă procesele naturale de degenerare neurologică.

Cum ne ajută rezultatele studiului

Organizarea creierului uman nu evoluează liniar, ci în salturi, marcate de momente-cheie. Cele cinci „ere” oferă o nouă perspectivă asupra modului în care funcționează și se transformă creierul, de la primele luni de viață până la vârste înaintate.

Descoperirile ar putea contribui la:

• înțelegerea riscurilor pentru sănătatea mintală;
• identificarea perioadelor vulnerabile ale dezvoltării cerebrale;
• proiectarea unor intervenții adaptate fiecărei vârste.

Citește și: O legătură între intestin și creier ar putea influența apariția și evoluția bolii Parkinson, conform studiilor