Boala Parkinson afectează aproximativ 10 milioane de persoane la nivel mondial și se manifestă inițial prin probleme digestive, mai ales constipație, la care se adaugă ulterior tulburări de somn. foto: shutterstock De ani buni, oamenii de știință suspectează că există o legătură profundă între intestin și creier, o conexiune care ar putea influența apariția și evoluția bolii Parkinson. Un studiu recent vine cu dovezi care întăresc această teorie: anumite modificări ale microbiomului intestinal par să afecteze producția unor vitamine esențiale, ceea ce sugerează o posibilă abordare terapeutică surprinzător de simplă – suplimentarea cu vitamine din complexul B. Anumite modificări ale microbiomului intestinal par să afecteze producția unor vitamine esențiale Echipa de cercetare condusă de Hiroshi Nishiwaki de la Universitatea Nagoya din Japonia a descoperit că un dezechilibru al bacteriilor intestinale la pacienții cu Parkinson este asociat cu niveluri reduse de riboflavină (vitamina B2) și biotină (vitamina B7). Aceste deficiențe ar putea contribui atât la declanșarea bolii, cât și la accelerarea progresiei sale. Concluziile, publicate în mai 2024, sugerează că suplimentarea țintită cu aceste vitamine ar putea reduce simptomele și ar putea încetini deteriorarea neurologică. Cum debutează boala Parkinson Boala Parkinson afectează aproximativ 10 milioane de persoane la nivel mondial și se manifestă inițial prin probleme digestive, mai ales constipație, la care se adaugă ulterior tulburări de somn. Aceste simptome pot preceda apariția manifestărilor neurologice cu până la două decenii, înainte ca boala să evolueze spre demență și pierderea treptată a controlului muscular. Cercetările anterioare au arătat că persoanele afectate prezintă modificări ale microbiomului intestinal cu mult timp înainte de apariția semnelor motorii clasice. Citește și: Legătura dintre ceara din urechi și Parkinson Pentru a aprofunda legătura, Nishiwaki și colegii săi au analizat probe de la 94 de pacienți cu Parkinson și le-au comparat cu cele ale 73 de persoane sănătoase din Japonia, corelând rezultatele cu baze de date similare din China, Taiwan, Germania și Statele Unite. Deși fiecare populație avea propriile variații bacteriene, toate analizele au arătat același mecanism comun: bacteriile implicate afectau rutele metabolice responsabile de sinteza vitaminelor B. Astfel, pacienții cu Parkinson prezentau niveluri mai scăzute de riboflavină și biotină, indiferent de regiune. Deficitul acestor vitamine s-a dovedit a fi legat de o reducere semnificativă a acizilor grași cu lanț scurt (SCFA) și a poliaminelor – molecule esențiale pentru menținerea unui strat gros și sănătos de mucus intestinal. Acest strat protector este crucial pentru funcția intestinului, iar subțierea lui crește permeabilitatea intestinală, un fenomen frecvent observat în rândul pacienților cu Parkinson. Conform lui Nishiwaki, o barieră intestinală compromisă permite accesul mai ușor al toxinelor din mediu la sistemul nervos intestinal. foto: pixabay.com Printre aceste toxine se numără substanțe din detergenți, pesticide și erbicide, care pot favoriza acumularea proteinelor α-sinucleină. Acești agregati proteici se formează în neuronii producători de dopamină din zona substanței negre a creierului și sunt considerați o cauză majoră a simptomelor motorii și cognitive ale bolii. Îmbunătățiri la pacienții care evită carnea roșie în dietă Cercetări mai vechi susțin și ele potențialul vitaminelor B: un studiu din 2003 a arătat că dozele mari de riboflavină pot îmbunătăți funcționarea motorie la pacienții care evită carnea roșie în dietă. De aici, cercetătorii japonezi au dedus că suplimentarea cu vitamine B ar putea preveni sau reduce unele dintre efectele nocive asociate cu dezechilibrele microbiomului. Studiul nu se oprește doar la vitamina B. Rezultatele subliniază ideea că un microbiom intestinal echilibrat poate avea un rol protector, iar expunerea redusă la toxine din mediul înconjurător poate contribui la prevenirea bolilor neurologice. Flora intestinală nu este stabilă, se modifică odată cu alimentația, vârsta, stresul, somnul și mulți alți factori Tot mai multe cercetări confirmă influența profundă a compoziției bacteriene din intestin asupra sănătății generale. De exemplu, studii recente sugerează că persoanele cu microbi care produc mai mult metan sunt capabile să extragă mai multe calorii din alimentele bogate în fibre, ceea ce poate explica diferențele individuale în răspunsul la dietă. În 2025, cercetătorii din China și SUA au descoperit că insomniile cronice pot fi legate în parte de compoziția microbiomului. Tot în același an, a fost identificată abilitatea unor bacterii intestinale de a absorbi și stoca PFAS – substanțe chimice persistente, prezente în ambalaje, textile și produse de uz casnic. Kiran Patil de la Universitatea din Cambridge a raportat că anumite bacterii umane pot acumula aceste „chimicale pentru totdeauna” în interiorul celulelor lor, ceea ce deschide posibilitatea unor strategii noi de detoxifiere biologică. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că boala Parkinson nu are o singură cauză universală. Fiecare pacient poate avea un lanț diferit de factori declanșatori. Din acest motiv, Nishiwaki propune o abordare personalizată: analiza microbiomului intestinal și a metaboliților fecali pentru identificarea deficiențelor individuale. Pe baza acestor rezultate, suplimentele de riboflavină și biotină ar putea fi administrate doar celor care au nevoie, oferind un potențial tratament adaptat și eficient. Sursa: sciencealert.com Distribuie articolul pe: