Persoanele „conștiincioase” au un risc cu 15% mai mic de mortalitate față de cele neglijente, reiese dintr-un studiu făcut pe 22.000 de participanți. foto: freepik O echipă de cercetători de la Universitatea din Limerick, Irlanda, a realizat un studiu amplu în care a urmărit modul în care anumite trăsături de personalitate pot influența speranța de viață. Participanții au fost monitorizați pe o perioadă cuprinsă între 6 și 28 de ani, iar rezultatele au fost publicate în prestigioasa revistă Journal of Psychosomatic Research. Trăsături de personalitate și impactul asupra mortalității Analiza s-a concentrat pe cinci caracteristici psihologice esențiale, considerate definitorii pentru profilul unei persoane. Printre concluziile importante se numără: Organizarea: indivizii bine organizați au prezentat un risc de mortalitate cu 14% mai mic. Responsabilitatea: cei caracterizați prin simț al datoriei și seriozitate au avut un risc cu 12% mai mic. Hărnicia și meticulozitatea: asociate cu disciplină și atenție la detalii, aceste trăsături au redus riscul cu 15%. Potrivit coautorului studiului, Páraic O’Súilleabháin, faptul de a fi organizat nu înseamnă doar menținerea unui program strict și a unor obiceiuri sănătoase, ci poate indica și o formă de reziliență psihologică și integrare socială, factori care, împreună, contribuie la o viață mai lungă. Citește și: Pot să îmi stimulez cu adevărat sistemul imunitar? Trăsătura-cheie pentru longevitate Cea mai puternică asociere a fost descoperită în cazul așa-numitului „spirit activ” – definit prin energie, entuziasm, vitalitate și implicare în viața de zi cu zi. Persoanele cu acest profil au avut un risc de deces cu 27% mai mic comparativ cu restul participanților. Riscurile asociate trăsăturilor nevrotice La polul opus, persoanele cu o tendință nevrotică – caracterizată prin predispoziția la îngrijorare, instabilitate emoțională și comportamente impulsive – au prezentat un risc mai ridicat de mortalitate. Cercetătorii consideră că acest efect se datorează frecvenței crescute a unor probleme precum: boli cronice și tulburări psihosomatice indice de masă corporală (IMC) mai ridicat consum mai mare de tutun și alte comportamente de risc. Rezultatele sugerează că personalitatea, deși adesea trecută cu vederea, ar putea juca un rol semnificativ, dar subestimat, în domeniul medicinei și al sănătății publice. Înțelegerea și integrarea acestor trăsături în programele de prevenție și îngrijire ar putea contribui la îmbunătățirea speranței și calității vieții. Sursa: spotmedia.ro Distribuie articolul pe: