Această legumă nu se limitează doar la consum alimentar: pe lângă faptul că poate fi mâncată, Lufa se transformă într-un obiect practic și ecologic pentru gospodărie În localitatea Cacica, județul Suceava, câțiva români au început să cultive o plantă exotică, adusă inițial din Uzbekistan, care se dovedește a fi perfect adaptată mediului din România. Este vorba despre castravetele Lufa, o cultură puțin cunoscută la noi, dar extrem de apreciată în alte părți ale lumii datorită întrebuințărilor sale variate. Această legumă nu se limitează doar la consum alimentar: pe lângă faptul că poate fi mâncată, Lufa se transformă într-un obiect practic și ecologic pentru gospodărie, atrăgând atenția celor interesați de alternative sustenabile la produsele din comerț. Castravetele Lufa: două întrebuințări principale, în funcție de stadiul de dezvoltare Când este tânără (până la 15 cm lungime): fructul are un gust fin, asemănător castravetelui comun. Poate fi consumat crud, în salate sau ca ingredient proaspăt în diverse preparate culinare. Textura este fragedă, iar aroma discretă îl face potrivit chiar și pentru persoanele mai puțin obișnuite cu alimentele exotice. Când ajunge la maturitate: castravetele Lufa devine dur și fibros, pierzându-și calitățile culinare. Însă tocmai această transformare îi conferă o altă valoare: fructul uscat se transformă într-un burete natural de dimensiuni impresionante, care poate ajunge și la 50–60 de centimetri. Utilizări practice în gospodărie Un burete obținut din Lufa poate fi folosit în mai multe moduri: pentru spălarea vaselor, fiind o alternativă naturală la bureții sintetici; pentru îngrijirea personală, în baie sau la duș, având efect exfoliant și fiind delicat cu pielea; ca produs de curățenie rezistent și durabil, reutilizabil pentru perioade lungi. Dacă este păstrată în condiții optime – într-un spațiu uscat, ferit de umezeală – Lufa își menține calitățile chiar și un an întreg, depășind în durabilitate multe produse similare din comerț. Origini și adaptare în România Lufa provine din regiunile tropicale ale Africii și Asiei și face parte din aceeași familie botanică cu castravetele și dovleacul. În alte țări, este deja bine cunoscută și folosită atât ca aliment, cât și ca produs de igienă sau curățenie. În România, planta este încă o noutate, dar interesul pentru ea crește. O familie din Cacica, Suceava, s-a dedicat cultivării și promovării acestei legume, cu scopul de a o face mai accesibilă publicului larg. Lufa provine din regiunile tropicale ale Africii și Asiei și face parte din aceeași familie botanică cu castravetele și dovleacul. foto: gradina-de-vis Pe piața locală, prețul unui castravete Lufa variază între 10 și 40 de lei, în funcție de dimensiunea fructului și de stadiul de dezvoltare. Este de așteptat ca, odată cu extinderea culturii și creșterea cererii, prețurile să scadă și produsul să devină tot mai răspândit. Citește și: Supa cremă de dovleac – rețeta ideală pentru zilele de toamnă Contraindicații și precauții privind consumul de Lufa Deși castravetele Lufa aduce numeroase beneficii și utilizări practice, este important de reținut că nu este lipsit de riscuri. Există câteva aspecte esențiale pe care consumatorii trebuie să le cunoască înainte de a introduce această legumă exotică în alimentație. Reacții alergice potențiale Lufa aparține familiei cucurbitaceelor, alături de castraveți, dovlecei, pepeni și dovleci. Persoanele care au deja alergii la aceste legume pot manifesta sensibilitate și la Lufa. Simptomele pot fi ușoare (mâncărimi, iritații ale pielii, disconfort digestiv). În cazuri mai rare, pot apărea reacții severe, care necesită atenție medicală imediată. 👉 De aceea, cei cu istoric de alergii alimentare ar trebui să testeze consumul în cantități mici sau să solicite sfatul unui medic înainte de a o introduce în dietă. Consumul la maturitate avansată Lufa este recomandată pentru consum numai atunci când are dimensiuni de până la 10–15 cm, perioadă în care textura este fragedă și ușor de digerat. Dacă fructul depășește această dimensiune și intră în stadiul de maturitate completă, pulpa devine tare și fibroasă, pierzând calitățile culinare. În plus, consumul în acest stadiu poate cauza disconfort digestiv, deoarece fibrele dure sunt greu de procesat de către stomac și intestin. Citește și: Cel mai mare vas de orez jollof din lume. Ce conține preparatul african? Posibila prezență a cucurbitacinelor La fel ca alte rude botanice, Lufa poate produce în cantități mici cucurbitacine – substanțe naturale cu gust amar, recunoscute pentru efectele lor toxice dacă sunt ingerate în exces. Concentrația acestor compuși crește mai ales atunci când planta este cultivată în condiții stresante (sol neadecvat, lipsă de apă, variații mari de temperatură). Ingerarea unor cantități mai mari poate duce la tulburări digestive, precum greață, crampe abdominale sau diaree. Sursa: permaculturehaven.com Distribuie articolul pe: