Ce este, de fapt, inflamația? foto:somaticmovementcenter.com În jurul inflamației circulă multe mituri și confuzii, mai ales când vine vorba de alimentație. De multe ori, oamenii confundă inflamația cu îngrășarea sau o percep ca pe un efect vag negativ al alimentelor „nesănătoase”. Realitatea este mult mai complexă. Ce este, de fapt, inflamația? Inflamația reprezintă un răspuns natural al sistemului imunitar în fața unei agresiuni – fie că este vorba despre o infecție, un traumatism, sau expunerea la toxine. Pe termen scurt, acest proces este benefic, fiind un mecanism de apărare care sprijină vindecarea. Însă atunci când inflamația devine cronică – adică persistă în organism pe termen lung – ea poate deveni periculoasă și poate contribui la apariția unor boli serioase, cum ar fi: Boli cardiovasculare Diabet de tip 2 Obezitate Afecțiuni autoimune (ex. Hashimoto, lupus) Tulburări neurodegenerative (ex. boala Alzheimer) Depresie și alte tulburări psihice. Alimente care pot favoriza inflamația Anumite categorii de alimente stimulează producerea de citokine proinflamatorii, afectează permeabilitatea intestinului și modifică echilibrul microbiomului intestinal. Printre cei mai mari „suspecți” se numără: Zahărul rafinat și consumul excesiv de dulciuri Nu este nevoie să eliminăm complet zahărul, dar trebuie să fim conștienți de cât de des îl adăugăm în mâncare și cât consumăm zilnic. Surse ascunse includ: sucurile (chiar și cele „naturale” ambalate) prăjiturile făcute în casă gustările „nevinovate” dintre mese Recomandarea: limitează frecvența, redu porțiile și citește etichetele cu atenție. Anumite categorii de alimente stimulează producerea de citokine proinflamatorii Carnea procesată Mezelurile precum salamul, crenvurștii, șunca conțin adesea: nitriți grăsimi trans cantități mari de sare. Grăsimile trans și uleiurile procesate Produse precum margarina, biscuiții industriali sau foietajele conțin grăsimi nocive care susțin inflamația. Deși margarina este adesea promovată ca alternativă la unt, compoziția sa chimică o face departe de a fi o alegere sănătoasă. Făina albă și cerealele rafinate Acestea au un indice glicemic ridicat, ceea ce înseamnă că ridică rapid nivelul glicemiei în sânge, favorizând inflamația cronică. Pâinea pufoasă care „rezistă” o săptămână nu este nici ea ideală. Recomandarea: alege pâine integrală cu puține ingrediente, de preferință din grâu, secară sau cu adaos de tărâțe. Un factor important care influențează nivelul de inflamație din corp este dieta zilnică Alcoolul consumat frecvent Un pahar ocazional nu este problematic, însă consumul regulat – chiar și în doze mici – poate contribui la inflamație sistemică, afectând ficatul, intestinele și sistemul nervos. Alimente care pot reduce inflamația Din fericire, există multe opțiuni alimentare care au efecte antiinflamatoare dovedite: Fructele și legumele legumele crucifere (varză, broccoli, conopidă) fructele închise la culoare (afine, mure, cireșe) usturoiul și ceapa – atât crude, cât și gătite Acestea conțin antioxidanți și compuși activi care sprijină sănătatea celulară. Peștele gras Exemple: somon, sardine, macrou. Acestea sunt surse excelente de acizi grași Omega-3, cu efecte antiinflamatoare clare, demonstrate în multiple studii. Uleiul de măsline extravirgin Bogat în polifenoli și acizi grași mononesaturați, are un efect comparabil cu al antiinflamatoarelor non-steroidiene, precum ibuprofenul – conform unor cercetări. Condimentele antiinflamatoare Turmeric (curcumină) Ghimbir Scorțișoară Pot fi integrate în băuturi (ex. limonadă), smoothie-uri, muesli sau feluri principale. Un adaos simplu, cu efecte remarcabile. Fibrele alimentare Surse: ovăz, linte, mazăre, fasole, semințe de in, tărâțe de psyllium. Acestea hrănesc bacteriile bune din intestin, care fermentează fibrele și produc butirat – un acid gras cu puternic efect antiinflamator. Citește și: Lactatele sub 10% grăsime, aliat în lupta cu kilogramele în plus. Ce recomandă nutriționistul Mihaela Bilic? Ce facem cu lactatele? Dacă simțiți balonare sau disconfort după lapte, încercați să-l excludeți o perioadă, dar nu extindeți restricția automat la toate produsele lactate. Persoanele cu alergie confirmată la cazeină (proteina din lapte) trebuie să evite complet lactatele, deoarece în cazul lor, consumul declanșează reacții inflamatorii. În bolile autoimune: unii pacienți pot avea beneficii temporare de la reducerea lactatelor, dar nu este o regulă universală. Decizia trebuie luată împreună cu un medic sau nutriționist, pe baza analizelor. Citește și: Produsele de post sunt pline de E-uri, sare și zahăr. Avertismentul InfoCons pentru consumatori în postul Adormirii Maicii Domnului Distribuie articolul pe: