Studiul s-a bazat pe date colectate de la peste 21.000 de utilizatori ai unei aplicații specializate în monitorizarea somnului Pentru mulți dintre noi, începutul unei zile este marcat de un gest devenit aproape reflex: apăsarea butonului de „snooze” al alarmei. Cu speranța că încă câteva minute de somn ne vor face să ne simțim mai odihniți, amânăm trezirea propriu-zisă. Deși pare inofensiv, acest obicei repetat constant poate avea consecințe negative asupra sănătății, în special asupra funcționării creierului. Ce se întâmplă dacă amâni alarma dimineața Un studiu recent realizat de cercetători din cadrul Mass General Brigham, în parteneriat cu spitalul Brigham and Women’s Hospital, a analizat în detaliu acest comportament. Studiul s-a bazat pe date colectate de la peste 21.000 de utilizatori ai unei aplicații specializate în monitorizarea somnului. Rezultatele sunt îngrijorătoare: mai mult de jumătate dintre participanți au recurs la amânarea alarmei în cadrul a peste 3 milioane de episoade de somn analizate, conform scientificamerican.com. Citește și: Taurina, ingredientul periculos din energizante care poate duce la leucemie În medie, fiecare utilizator a petrecut aproximativ 11 minute între prima alarmă și momentul în care s-a ridicat efectiv din pat. În anumite cazuri, această perioadă de amânare s-a extins chiar și până la 20 de minute. Această întârziere aparent banală poate afecta ciclurile de somn și poate perturba starea de vigilență și claritatea mentală pe parcursul zilei. Ce se petrece în creier atunci când amâni alarma În primele ore ale dimineții, organismul nostru se află, în mod natural, în faza REM a somnului — o etapă esențială în care creierul lucrează intens pentru a procesa emoțiile, a consolida amintirile și a sprijini funcțiile cognitive, precum atenția și capacitatea de concentrare. Întreruperea acestei faze prin apăsarea repetată a butonului „snooze” duce la fragmentarea somnului, afectând negativ aceste procese fundamentale. De fiecare dată când alarmă este amânată, creierul este forțat să reintre într-un ciclu de somn neterminat, ceea ce creează confuzie neurologică și reduce eficiența odihnei. În primele ore ale dimineții, organismul nostru se află, în mod natural, în faza REM a somnului Cine sunt cei mai predispuși să-și amâne trezirea Contrar a ceea ce s-ar putea crede, persoanele care dorm mai mult de cinci ore pe noapte sunt mai înclinate să amâne alarma. Având o rezervă minimă de odihnă, ele își permit să mai prelungească somnul cu câteva minute. În schimb, cei care dorm mai puțin — adesea din cauza unor obligații sau a unui program foarte strict — tind să sară direct din pat, neavând „luxul” de a dormita suplimentar. Obiceiul de a amâna alarma este de asemenea mult mai frecvent în zilele lucrătoare. În fața unei zile pline de sarcini și stres, mulți aleg să tragă de timp, sperând că acele minute în plus vor ușura trecerea de la somn la starea de veghe. În realitate, acest gest poate face trezirea și mai dificilă. Cum îți poți proteja somnul și sănătatea mentală Pentru a preveni efectele negative ale somnului întrerupt, specialiștii recomandă o strategie simplă dar eficientă: setează alarma exact la ora la care trebuie să te trezești și evită să-i mai dai „snooze”. O altă metodă practică este să îți așezi telefonul sau ceasul deșteptător într-un loc inaccesibil din pat — pe o comodă sau pe un birou mai îndepărtat — forțându-te astfel să te ridici fizic pentru a opri alarma. Acest gest simplu te poate ajuta să îți începi ziua mai alert(ă) și mai conștient(ă), fără a perturba ritmul natural al somnului. Obiceiurile de seară care susțin un somn sănătos Un somn de calitate începe cu o rutină de seară bine stabilită. Respectarea unei ore fixe de culcare în fiecare seară ajută ceasul biologic intern să funcționeze optim, creând un ritm natural al somnului. La fel de important este să limitezi expunerea la ecrane – fie că este vorba de telefon, televizor sau laptop – cu cel puțin o oră înainte de culcare. Lumina albastră emisă de aceste dispozitive interferează cu producția de melatonină, hormonul responsabil de inducerea somnului. Activitățile de relaxare progresivă, cum ar fi cititul unei cărți, ascultarea unei muzici liniștitoare, exercițiile de respirație sau meditația, pot pregăti corpul și mintea pentru odihnă. Adoptând o astfel de rutină, adormirea devine mai ușoară, iar trezirea de dimineață mai naturală, reducând nevoia de a amâna alarma.Citește și: Cazurile de tuberculoză în copilărie cresc cu 10%: un semnal de alarmă tulburător pentru Europa Distribuie articolul pe: