Americanii renunță la brânză după ce au aflat că un ingredient produs de Pfizer se găsește acum în 90% din produsele lactate. foto: freepik.com Un val de reacții a apărut în Statele Unite după ce tot mai mulți consumatori au descoperit că aproximativ 90% din brânza comercializată conține o enzimă produsă în laborator, dezvoltată inițial de compania farmaceutică Pfizer. Informația, care nu este menționată explicit pe etichete, i-a determinat pe unii americani să declare că renunță complet la consumul de brânzeturi industriale. Americanii renunță la brânză după ce au aflat că un ingredient produs de Pfizer se găsește acum în 90% din produsele lactate Ingredientul în cauză se numește chimozină produsă prin fermentație (Fermentation-Produced Chymosin – FPC) și reprezintă o variantă obținută prin inginerie genetică a cheagului tradițional, enzima esențială folosită în procesul de coagulare a laptelui la fabricarea brânzei. Deși FPC este utilizată de mai bine de trei decenii, o postare devenită virală pe rețelele sociale a readus subiectul în atenția publicului, stârnind îngrijorări, nemulțumiri și cereri insistente pentru mai multă transparență în etichetarea alimentelor, potrivit msn.com. Reacții aprinse pe rețelele sociale Pe platforma X (fostul Twitter), un utilizator a întrebat retoric: „Cum este posibil să fie permis așa ceva?”, în timp ce alții au anunțat public că nu vor mai cumpăra brânză produsă în SUA. Un alt comentator a subliniat nevoia de informare corectă: „Ingredientele ar trebui să fie clar specificate. Cheagul creat în laborator ar trebui etichetat distinct. Prefer brânza autentică, fără adaosuri artificiale.” Cum a apărut chimozina produsă în laborator FPC a fost dezvoltată în anul 1990, când cercetătorii Pfizer au reușit să creeze un microorganism capabil să producă chimozină, enzima-cheie regăsită în cheagul extras din stomacul vițeilor. Această descoperire a schimbat radical industria brânzeturilor, permițând un proces de producție mai ieftin, mai rapid și mult mai predictibil. Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) a acordat acestei enzime statutul de „General Recognized as Safe” (GRAS), ceea ce înseamnă că a fost considerată sigură pentru consum fără a fi supusă procedurii complete de aprobare înainte de introducerea pe piață. Decizia s-a bazat inclusiv pe un studiu de hrănire a șobolanilor desfășurat pe o perioadă de 90 de zile. În 1996, Pfizer și-a vândut divizia de producție a enzimelor pentru brânză companiei daneze de biotehnologie Chr. Hansen, care furnizează și astăzi chimozina FPC marilor producători de lactate din America de Nord. De ce a devenit FPC enzima dominantă Reprezentanții Chr. Hansen susțin că FPC oferă avantaje semnificative față de cheagul tradițional: este mai stabilă, mai eficientă și ușor de produs la scară largă. Jacob Vishof Paulsen, vicepreședinte al companiei pentru regiunea EMEA și America de Nord, a declarat anterior că versiunile moderne ale enzimei sunt un adevărat „factor de schimbare”, deoarece permit obținerea unui randament cu până la 1% mai mare din aceeași cantitate de lapte – un avantaj major într-o industrie cu profituri reduse. Problema etichetării și nemulțumirile consumatorilor Potrivit Societății Americane de Brânzeturi, aproximativ 90% din brânza produsă în America de Nord utilizează cheag FPC, însă etichetele nu fac diferența între cheagul modificat genetic și variantele tradiționale non-OMG. În ciuda beneficiilor tehnologice, organizațiile de protecție a consumatorilor atrag atenția că lipsa etichetării clare este adevărata problemă. Unele produse menționează vag „cheag non-animal”, termen care, în majoritatea cazurilor, indică utilizarea chimozinei obținute prin fermentație. Criticii susțin că această practică îi privează pe consumatorii care evită OMG-urile de posibilitatea de a face alegeri informate. Siguranță alimentară vs. percepție publică Oamenii de știință și autoritățile de reglementare afirmă că enzimele alimentare obținute prin inginerie genetică, precum FPC, nu prezintă riscuri suplimentare față de produsele convenționale. Organizația Mondială a Sănătății și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor susțin siguranța alimentelor modificate genetic testate corespunzător. Totuși, sistemul GRAS este criticat chiar din interiorul FDA. În 2014, fostul comisar adjunct Michael Taylor recunoștea că agenția nu deține întotdeauna suficiente date pentru a garanta siguranța tuturor substanțelor introduse prin acest mecanism. Alternative pentru consumatori Există și brânzeturi care nu necesită cheag, precum brânza de vaci, brânza cremă, paneerul sau anumite tipuri de mozzarella, care folosesc coagulare acidă. De asemenea, brânza organică certificată USDA interzice utilizarea chimozinei produse prin fermentație, fiind o opțiune pentru cei care doresc să evite acest ingredient. Cheagul tradițional – metoda clasică Timp de secole, standardul în fabricarea brânzeturilor a fost cheagul de origine animală, extras din a patra cavitate a stomacului vițeilor neînțărcați. Aceștia produc cantități mari de enzime necesare digestiei laptelui, însă cheagul poate fi recoltat o singură dată de la fiecare animal, ceea ce limitează oferta și crește costurile. Spre deosebire de acesta, FPC este obținut prin izolarea genei responsabile de producerea chimozinei și introducerea ei într-un microorganism – bacterii, drojdii sau mucegaiuri – care este apoi cultivat în rezervoare de fermentație. Enzima rezultată este purificată și este chimic identică cu cea naturală, fără a implica sacrificarea animalelor. Citește și: Ce este BK polyomavirus? Un virus comun din copilărie care poate declanșa cancer la adulți Distribuie articolul pe: