Postul nu afectează negativ funcțiile cognitive la adulții sănătoși, arată un studiu amplu

Mult timp s-a crezut că perioadele fără hrană reduc rapid capacitatea de concentrare, încetinesc reacțiile și afectează claritatea gândirii. Ideea a fost alimentată inclusiv de reclame celebre și de recomandări nutriționale care susțin că organismul și creierul nu pot funcționa eficient fără mese regulate. Însă o analiză științifică de mari dimensiuni sugerează că realitatea este mult mai complexă.

Funcțiile cognitive rămân stabile în timpul postului la adulți sănătoși, potrivit unui studiu recent

O echipă de cercetători a revizuit zeci de studii internaționale pentru a înțelege dacă postul pe termen scurt influențează cu adevărat performanțele cognitive ale oamenilor sănătoși. Concluzia principală a fost surprinzătoare: în majoritatea cazurilor, adulții care postesc nu au rezultate mentale semnificativ diferite față de cei care mănâncă normal.

Analiza, publicată în revista Psychological Bulletin, a inclus 71 de studii independente și date provenite de la aproape 3.500 de participanți. Cercetătorii au evaluat efectele postului asupra unor funcții importante ale creierului, precum memoria, viteza de reacție, luarea deciziilor și capacitatea de atenție.

Neurologul cognitiv David Moreau, unul dintre autorii cercetării, spune că rezultatele ar trebui să reducă temerile multor oameni care încearcă postul intermitent sau alte forme de restricție alimentară.

„Pentru majoritatea adulților sănătoși, postul de scurtă durată nu pare să provoace o deteriorare semnificativă a funcțiilor mentale. Ideea că mintea intră rapid într-o stare de „ceață” după câteva ore fără mâncare este mult exagerată”, a explicat cercetătorul.

Pentru realizarea studiului, specialiștii au folosit o metodă statistică avansată, denumită abordare bayesiană, care permite analizarea probabilităților și integrarea rezultatelor provenite din multiple cercetări diferite. În loc să ofere un răspuns simplu de tip „da” sau „nu”, metoda arată cât de puternice sunt dovezile și cât de probabil este ca efectele observate să fie reale.

Cu alte cuvinte, majoritatea adulților sănătoși își păstrează capacitatea de a gândi, analiza și reacționa chiar și atunci când nu consumă alimente pentru mai multe ore.

Totuși, cercetătorii au observat unele schimbări atunci când perioadele de post au depășit 12 ore. În aceste situații, performanțele cognitive au început să scadă ușor, iar efectele au fost mai evidente în cazul copiilor și adolescenților.

„Creierul aflat în dezvoltare pare mult mai sensibil la lipsa alimentelor. Pentru copii și adolescenți, mesele regulate rămân extrem de importante pentru funcționarea optimă a organismului și a proceselor cognitive”, a precizat Moreau.

Postul pe termen scurt nu afectează claritatea gândirii la persoanele sănătoase

Un aspect interesant descoperit de studiu este faptul că dificultățile cognitive apăreau mai ales în testele care implicau imagini sau cuvinte legate de mâncare. Participanții aflați în post deveneau mai distrași atunci când erau expuși la stimuli alimentari, însă performanțele lor rămâneau stabile în sarcinile neutre.

„Foamea nu pare să afecteze întregul sistem cognitiv în mod uniform. Mai degrabă, atenția este redirecționată selectiv către informații legate de hrană”, a explicat cercetătorul. „În activitățile obișnuite, care nu implică astfel de stimuli, majoritatea oamenilor funcționează aproape normal.”

Citește și: Ce se întâmplă în corp după un post intermitent, potrivit unui studiu. Descoperirea este surprinzătoare!

O altă observație importantă a fost legată de momentul zilei. Participanții care țineau post aveau rezultate ceva mai slabe la testele realizate spre seară, ceea ce sugerează că lipsa alimentelor poate amplifica oboseala mentală asociată ritmului natural al organismului, conform sciencealert.

Dincolo de impactul asupra creierului, postul a fost asociat în alte cercetări cu mai multe beneficii pentru sănătate. Studiile indică posibile efecte pozitive asupra greutății corporale, sănătății cardiovasculare și reducerii inflamației din organism.

Oamenii de știință explică faptul că, în timpul postului, corpul trece prin schimbări metabolice importante. După epuizarea rezervelor de glicogen, organismul începe să utilizeze grăsimea drept sursă principală de energie, producând compuși numiți corpi cetonici. Aceștia pot alimenta inclusiv creierul și ar putea avea efecte benefice asupra anumitor procese biologice.

Cu toate acestea, autorii studiului avertizează că postul nu reprezintă o soluție universală și nu funcționează la fel pentru toată lumea. Factori precum vârsta, starea de sănătate, nivelul de activitate fizică sau istoricul medical trebuie luați în calcul înainte de adoptarea unui astfel de regim.

„Postul trebuie privit ca un instrument personalizat, nu ca o regulă obligatorie pentru toți oamenii”, spune Moreau. „Cel mai important mesaj al studiului este că adulții sănătoși nu trebuie să se teamă că perioadele scurte fără hrană le vor afecta serios claritatea mentală sau capacitatea de a-și desfășura activitățile zilnice.”

Specialiștii recomandă totuși ca persoanele care vor să urmeze forme regulate de post intermitent să discute mai întâi cu un medic sau cu un specialist în nutriție, mai ales dacă suferă de afecțiuni cronice sau urmează tratamente medicamentoase.