Porumbul zaharat românesc, tot mai prezent în piețe și pe litoralul românesc. Care este motivul?

Porumbul zaharat românesc, tot mai prezent în piețe și pe litoralul românesc. Seceta prelungită și primăvara neobișnuit de rece au determinat mulți fermieri români să renunțe la culturile tradiționale și să se reprofileze pe plante mai rezistente și mai rapide în dezvoltare. Un exemplu tot mai vizibil în piețe este porumbul zaharat – o cultură de nișă care câștigă teren în fața celui clasic.

Dacă până nu demult acest tip de porumb era adus aproape exclusiv din Ungaria sau Grecia, în vara aceasta a început să fie tot mai frecvent și în varianta autohtonă. Fermierii români, forțați de condițiile climatice dificile, au ales să investească în această alternativă, mai ales că are o perioadă de vegetație mai scurtă și un randament mai bun.

Porumbul zaharat românesc, la mare căutare

În localitatea Coruia, din județul Maramureș, am întâlnit-o pe Alexandra Neacșu, în plin proces de recoltare. Cultivă porumb zaharat pe trei hectare, în care a investit aproximativ 20.000 de lei.

„Este mai profitabil, se face mult mai repede, are o perioadă de vegetație mai scurtă decât cel normal. Trece mai bine pe piață, se caută”, a explicat Alexandra Neacșu, producător.

Recolta sa ajunge direct pe mesele românilor, prin vânzare în piețele locale, unde o bucată de porumb se vinde cu 2,50 lei. Clienții par mulțumiți de ofertă, chiar dacă prețurile sunt ușor mai ridicate față de anii anteriori.

Reporter: De obicei din ce țară găsiți porumb dulce în piață?
Cumpărător: Grecia, Ungaria… dar noi luăm numai produse românești.
Reporter: Cum vi se par prețurile?
Cumpărător: Destul de mari, dar dacă stai să te gândești cât muncești, cred că e un preț normal.

Dar nu tot porumbul zaharat e românesc

În multe piețe din România, porumbul dulce disponibil provine totuși din import, în special din Ungaria. Comercianții recunosc că nu este producție locală, ci marfă achiziționată pentru revânzare rapidă.

„Porumbul zaharat nu este din producție proprie, este de import. Noi suntem comercianți. Cumpărăm și vindem. Din Ungaria l-am adus. E produsul care merge cel mai bine în perioada asta”, a spus Vasile Boier, comerciant.

Porumbul, vedetă pe litoralul românesc

Pe litoral, porumbul este un adevărat simbol al verii. Comercianții ambulanți îl oferă turiștilor la prețuri variabile, în funcție de zonă. În Mamaia Nord, spre exemplu, două bucăți se vând cu 10 lei – o ofertă considerată accesibilă de mulți turiști.

„Am găsit ofertă, 2 la 10 lei. Ei vin constant aici, adică nu e numai unul. E un lanț, ei tot vin cu gogoși, cu de toate. Dar mi s-a părut oricum ieftin pentru Mamaia Nord, 2 la 10 lei”, a transmis un turist.

Totuși, unii comercianți spun că au redus prețurile, tocmai pentru a rămâne atractivi într-o perioadă în care mulți români sunt atenți la cheltuieli.

„Nu e bine, nu are lumea bani. Lumea vine pe litoral să mănânce un porumb și o hamsie, dar nu mai sunt prețuri, nu mai sunt oameni”, povestește un comerciant de pe litoral.

Românii tânjesc după gustul porumbului tradițional

Chiar dacă porumbul zaharat câștigă popularitate, există consumatori care îl evită, considerând că nu se compară cu gustul autentic al porumbului clasic românesc, fiert în ceaun.

„Nu e gustul copilăriei oricum, nu e porumbul pe care îl știm noi. Noi am crescut la țară și știm cum arată un porumb fiert natural. Astea au alt gust, sunt modificate”, a precizat o persoană.

Comercianții spun că, într-o zi obișnuită, vând aproximativ 120 de bucăți de porumb în piețele din orașe. Pe litoral, consumul este mult mai ridicat, cu vânzări zilnice între 300 și 400 de bucăți, în special în weekend.

Citește și: Porumb copt invelit in bacon