Mănânci pe fond de stres sau emoții? Foto: pexels.com După o zi grea, multe persoane simt nevoia să deschidă frigiderul și să caute ceva dulce sau bogat în grăsimi. O înghețată, o porție de paste cu brânză sau o tabletă de ciocolată pot oferi, pentru câteva momente, senzația că totul este mai ușor de suportat. Acest comportament poartă numele de alimentație emoțională sau mâncat pe fond de stres și este mult mai frecvent decât credem. Potrivit specialiștilor citați în raportul Harvard Special Health Report – Lose Weight and Keep It Off, există explicații biologice și psihologice care fac ca acest obicei să fie atât de greu de controlat. De ce ne refugiem în mâncare când suntem stresați Creierul nostru este programat să răspundă pozitiv la alimentele bogate în zahăr și grăsimi. Aceste produse activează sistemele de recompensă din creier, generând o stare temporară de confort și plăcere. Tocmai de aceea, numeroase cercetări din psihologie au arătat că un comportament care produce o recompensă imediată are șanse mari să fie repetat. Problema este că această stare de bine durează puțin. Mâncatul pe fond emoțional nu rezolvă cauza stresului, a tristeții sau a frustrării. În schimb, poate crea alte probleme pe termen lung, precum acumularea kilogramelor în plus, vinovăția și scăderea stimei de sine. Citește și: Cum ne influențează foamea emoțiile și comportamentul Primul pas: înțelege de ce mănânci Alimentația emoțională sau mâncat pe fond de stres este mult mai frecvent decât credem. Foto: pexels.com Specialiștii recomandă să îți pui câteva întrebări simple înainte de a căuta alinare în mâncare. Te ajută să te calmezi? Îți îmbunătățește starea de spirit? Simți că meriți o recompensă după o zi dificilă? Sau este o combinație între toate aceste motive? Identificarea acestor tipare de gândire te poate ajuta să întrerupi automatismul și să conștientizezi că mâncarea nu rezolvă problema care a declanșat emoția negativă. Descoperă ce îți declanșează alimentația emoțională Un instrument util este jurnalul alimentar. Nu este suficient să notezi doar ce ai mâncat și în ce cantitate. Este important să scrii și cum te simțeai în acel moment. După câteva zile sau săptămâni, este posibil să observi un tipar. Poate mănânci mai mult când ești stresat la serviciu, când te simți singur, obosit sau dezamăgit. Odată ce identifici declanșatorii, poți construi strategii pentru a-i gestiona. De exemplu, dacă ai tendința să te recompensezi cu dulciuri după o zi grea, încearcă să îți amintești că meriți și alte recompense: să fii sănătos, să îți atingi obiectivele privind greutatea și să te simți bine în propriul corp. Citește și: Tristețea accelerează îmbătrânirea prematură: cum lasă emoțiile negative urme vizibile pe chip Stresul trebuie gestionat, nu „mâncat” Numeroase cercetări din psihologie au arătat că un comportament care produce o recompensă imediată are șanse mari să fie repetat. Foto: pexels.com Dacă stresul este principalul motiv pentru care mănânci în exces, soluția este reducerea nivelului de tensiune, nu consumul de alimente. Activități precum yoga, meditația, exercițiile de respirație sau mișcarea regulată pot reduce semnificativ stresul și, implicit, nevoia de a căuta confort în mâncare. Chiar și o plimbare scurtă poate schimba modul în care reacționezi la emoțiile negative. Distrage-ți atenția timp de cinci minute Potrivit specialiștilor de la Harvard, pofta de a mânca pe fond emoțional poate trece dacă reușești să îți ocupi mintea pentru doar câteva minute. Nu este nevoie de activități complicate. Important este să întrerupi impulsul. Poți ieși la o plimbare de cinci minute, să stai câteva momente afară, să asculți melodia preferată și să dansezi sau să suni un prieten pentru o conversație scurtă. Cu timpul, aceste mici gesturi pot deveni noul tău reflex în locul mâncatului pe fond emoțional. Când este nevoie de ajutorul unui specialist Specialiștii recomandă să îți pui câteva întrebări simple înainte de a căuta alinare în mâncare. Foto: pexels.com Dacă ai încercat să controlezi singur alimentația emoțională și nu ai reușit, psihologii recomandă să ceri sprijin specializat. Una dintre cele mai eficiente metode este terapia cognitiv-comportamentală (CBT). Aceasta îi ajută pe pacienți să identifice gândurile automate și tiparele mentale care îi împing spre mâncatul emoțional și să le înlocuiască cu reacții mai sănătoase. De exemplu, în loc să gândești: „Sunt foarte supărat, am nevoie de ciocolată ca să mă simt mai bine”, terapia te învață să reformulezi situația astfel: „Sunt supărat acum, dar dacă voi mânca doar ca să mă liniștesc, mai târziu mă voi simți și vinovat din cauza greutății. Mai bine ies la o plimbare și mă calmez.” Schimbarea obiceiurilor necesită timp Specialiștii subliniază că nu există o soluție rapidă pentru oprirea alimentației emoționale. În multe cazuri este nevoie de mai multe strategii aplicate simultan: identificarea emoțiilor, gestionarea stresului, schimbarea rutinelor și, uneori, sprijin psihologic. Cel mai important pas este însă conștientizarea problemei. Odată ce înțelegi de ce mănânci atunci când nu îți este cu adevărat foame, devine mult mai ușor să întrerupi cercul vicios și să construiești, treptat, o relație mai sănătoasă cu mâncarea. Distribuie articolul pe: