Comparația constantă cu versiuni idealizate ale realității. foto: alimentochef.com Rețelele sociale au devenit o extensie a vieții de zi cu zi. Le folosim pentru informare, comunicare, validare și divertisment. Cu toate acestea, psihologii atrag atenția că, dincolo de beneficiile evidente, utilizarea frecventă a platformelor sociale poate avea un impact profund negativ asupra stimei de sine, mai ales în rândul adolescenților și al tinerilor adulți, dar nu numai. Problema nu este tehnologia în sine, ci modul în care aceasta influențează felul în care oamenii se percep, se compară și își evaluează valoarea personală. Comparația constantă cu versiuni idealizate ale realității Unul dintre cele mai nocive efecte ale rețelelor sociale este comparația permanentă. Utilizatorii sunt expuși zilnic la imagini atent selectate, editate și filtrate, care prezintă o versiune idealizată a vieții celorlalți: corpuri „perfecte”, relații armonioase, vacanțe exotice, cariere de succes. Psihologii subliniază că mintea umană nu face întotdeauna diferența între realitate și conținutul curatat artificial. Astfel, propria viață, cu imperfecțiuni, eșecuri și momente banale, ajunge să pară insuficientă prin comparație. Această discrepanță alimentează sentimentul de inadecvare și scade încrederea în sine. Validarea externă devine sursa principală de valoare personală Aprecierile, comentariile și distribuirea postărilor funcționează ca forme de recompensă socială. În timp, acestea pot deveni un indicator al valorii personale. Psihologii avertizează că atunci când stima de sine depinde de reacțiile altora, aceasta devine fragilă și instabilă, potrivit alimentochef. Lipsa aprecierilor sau comparația cu postările mai populare ale altor utilizatori poate genera anxietate, frustrare și sentimentul de respingere. Persoana ajunge să se întrebe nu „cine sunt?”, ci „cât valorez în ochii celorlalți?”, ceea ce afectează profund imaginea de sine. Citește și: De ce ajung unii adolescenți la violență extremă, conform specialiștilor Presiunea de a construi o identitate „perfectă” Rețelele sociale încurajează autoprezentarea selectivă. Utilizatorii aleg ce să arate și ce să ascundă, construind o identitate online idealizată. Această disonanță între cine ești în realitate și cine pari online poate genera tensiune psihologică. Psihologii explică faptul că menținerea unei imagini artificiale necesită efort constant și poate duce la epuizare emoțională. În timp, persoana se poate simți „neautentică” sau insuficientă atunci când nu reușește să se ridice la nivelul propriei imagini virtuale. Expunerea la critică și respingere publică Comentariile negative, ironiile sau atacurile directe pot avea un impact mult mai puternic decât în interacțiunile față în față, tocmai pentru că sunt publice și pot fi reluate sau redistribuite. Pentru persoanele cu o stimă de sine deja scăzută, aceste experiențe pot amplifica sentimentul de rușine, vinovăție sau neacceptare, ducând la retragere socială și chiar la simptome depresive. Un alt factor care afectează stima de sine este vulnerabilitatea la critică. foto: AI Iluzia succesului permanent al celorlalți Rețelele sociale creează impresia că ceilalți reușesc constant, în timp ce propriile eforturi par invizibile sau insuficiente. Psihologii atrag atenția că această percepție distorsionată poate duce la scăderea motivației și la sentimentul că eșecul personal este singular. În realitate, eșecurile, nesiguranțele și dificultățile nu sunt afișate online, ceea ce accentuează sentimentul de izolare emoțională și inferioritate. Citește și: Ce este disocierea? Mecanismul tăcut de supraviețuire al creierului Impactul asupra adolescenților și tinerilor Adolescența este o perioadă critică pentru formarea identității și a stimei de sine. În acest context, rețelele sociale pot amplifica nesiguranțele existente. Psihologii observă o legătură clară între utilizarea excesivă a platformelor sociale și creșterea anxietății, depresiei și a tulburărilor de imagine corporală. Tinerii sunt mai vulnerabili la comparație socială și la validare externă, ceea ce face ca efectele negative să fie mai intense și mai persistente. Ce recomandă psihologii? Specialiștii nu susțin renunțarea completă la rețelele sociale, ci utilizarea lor conștientă. Limitarea timpului petrecut online, urmărirea unor conturi care promovează diversitatea și autenticitatea, precum și dezvoltarea stimei de sine din surse reale – relații, competențe, valori personale – sunt pași esențiali. Psihologii subliniază importanța educației emoționale și a discuțiilor deschise despre impactul rețelelor sociale, mai ales în familie și în mediul școlar. În concluzie, rețelele sociale nu distrug stima de sine în mod direct, dar pot deveni un teren fertil pentru nesiguranță atunci când comparația, validarea externă și perfecțiunea aparentă înlocuiesc autenticitatea și acceptarea de sine. Distribuie articolul pe: