Specialiștii spun că somnul fragmentat și lipsa unei oxigenări corecte pot afecta în timp sistemul cardiovascular, metabolismul și funcționarea creierului. foto: AI Sforăitul puternic, senzația de sufocare în timpul nopții și trezirile frecvente nu sunt doar neplăceri care afectează odihna. Medicii avertizează că aceste simptome pot indica existența apneei de somn, o afecțiune care influențează respirația și poate avea efecte importante asupra întregului organism dacă nu este tratată la timp. Persoanele care suferă de această problemă au episoade repetate în care respirația se oprește pentru câteva secunde în timpul somnului. Aceste pauze respiratorii reduc calitatea odihnei și forțează corpul să se trezească de mai multe ori pe parcursul nopții, chiar dacă pacientul nu își amintește aceste episoade dimineața. Problemele respiratorii, printre principalele cauze ale tulburărilor de somn Medicii explică faptul că numeroase tulburări de somn sunt asociate cu dificultăți respiratorii. Aproximativ 15% dintre cazurile de insomnie sunt legate de sindroamele obstructive și de apneea de somn. În lipsa tratamentului, aceste probleme pot favoriza apariția altor afecțiuni precum somnambulismul, terorile nocturne sau episoadele severe de somnolență în timpul zilei. foto: pixabay.com „Mulți pacienți ajung la medic abia când simptomele devin severe, însă sforăitul persistent și senzația de sufocare în timpul nopții nu trebuie ignorate”, avertizează specialiștii ORL. Obstrucția nazală poate agrava sforăitul Una dintre cele mai frecvente cauze ale respirației dificile în timpul somnului este obstrucția nazală. Congestia nazală poate afecta o singură nară sau ambele și poate varia de la o perioadă la alta. În multe cazuri, problema apare temporar, în timpul unei răceli sau al unei infecții respiratorii. Totuși, atunci când simptomele persistă, pot exista și alte cauze mai serioase: deviația de sept; sinuzita cronică; rinita alergică; traumatisme nazale; polipi sau formațiuni tumorale la nivelul nasului și sinusurilor. Medicii recomandă consultul ORL atunci când dificultățile de respirație persistă, iar investigațiile precum nazofaringoscopia sau tomografia pot ajuta la stabilirea cauzei exacte. foto: pixabay.com Citește și: De ce o persoană care sforăie nu se trezește din propriul „sforăit”? Răspunsul te va surprinde Cum apare apneea de somn Apneea de somn este caracterizată prin opriri repetate ale respirației pe timpul nopții, asociate frecvent cu sforăit puternic și somn agitat. Severitatea bolii diferă de la un pacient la altul, în funcție de numărul episoadelor respiratorii și durata lor, scrie clevelandclinic.org. Potrivit medicilor, multe persoane care suferă de apnee prezintă mici anomalii anatomice ale căilor respiratorii, care favorizează blocarea fluxului de aer în timpul somnului. Printre cele mai frecvente probleme se numără: amigdalele mărite; deviația de sept; excesul de țesut în zona gâtului; îngustarea căilor respiratorii. Obezitatea și scolioza, factori de risc importanți Specialiștiii atrag atenția că există mai mulți factori care cresc riscul de apariție a apneei de somn. Obezitatea este una dintre cele mai frecvente cauze, deoarece excesul de grăsime poate pune presiune pe căile respiratorii și poate îngreuna respirația în timpul nopții. Citește și: De ce somnul pe partea stângă este mai benefic decât pe partea dreaptă sau pe spate? De asemenea, vârsta joacă un rol important, simptomele fiind mai frecvente după 30 de ani. Factorii genetici pot influența și ei apariția afecțiunii. Un alt element mai puțin cunoscut este scolioza. Deformările coloanei vertebrale pot afecta poziția corpului și funcționarea corectă a aparatului respirator, favorizând apariția episoadelor de apnee. „Anumite deformări ale coloanei, inclusiv scolioza, pot modifica mecanica respirației și pot contribui la apariția tulburărilor respiratorii din timpul somnului”, explică medicul primar ORL Valeriu Bronescu. Apneea de somn poate apărea și la copii Deși este întâlnită mai frecvent la adulți, apneea de somn poate afecta și copiii. În cazul celor mici, simptomele includ: sforăit frecvent; somn agitat; treziri dese în timpul nopții; dificultăți de concentrare; oboseală pe timpul zilei. Medicii avertizează că, netratată, afecțiunea poate influența dezvoltarea fizică și intelectuală a copilului. „La copii, episoadele repetate de apnee pot afecta procesul normal de dezvoltare și pot avea impact asupra randamentului școlar și comportamentului”, spune Dr. Valeriu Bronescu. Cum poate fi tratată problema? Tratamentul diferă în funcție de cauza și severitatea afecțiunii. În multe situații, simptomele pot fi ameliorate prin schimbări simple ale stilului de viață: scăderea în greutate; evitarea alcoolului înainte de culcare; renunțarea la fumat; adoptarea unei poziții corecte în timpul somnului; tratarea alergiilor sau problemelor nazale. Există însă și cazuri în care este necesară intervenția chirurgicală. Operația poate fi recomandată pentru îndepărtarea amigdalelor hipertrofiate, eliminarea excesului de țesut din căile respiratorii sau corectarea anumitor anomalii anatomice. Distribuie articolul pe: