Această perioadă marchează tranziția de la hrănirea exclusivă cu lapte matern sau formulă către introducerea treptată a alimentelor solide. foto: freepik La vârsta de 6 luni, bebelușii ajung la o etapă esențială în dezvoltarea lor: începutul diversificării alimentației. Această perioadă marchează tranziția de la hrănirea exclusivă cu lapte matern sau formulă către introducerea treptată a alimentelor solide. Scopul nu este înlocuirea imediată a laptelui, ci completarea sa cu noi gusturi și texturi, pentru a sprijini dezvoltarea armonioasă a copilului. Când și cum se începe diversificarea La această vârstă, sistemul digestiv al bebelușului este suficient de matur pentru a procesa alimente solide în cantități mici. Se recomandă începerea cu o singură masă solidă pe zi, la o oră convenabilă pentru întreaga familie – ideal, într-un moment în care copilul este odihnit și receptiv. Primele alimente: legume, fructe și cereale Inițial, alimentația ar trebui să se bazeze pe piureuri fine de legume ușor digerabile, cum ar fi: Morcov Dovlecel Cartof dulce Păstârnac Acestea se oferă separat, câte unul pe zi, pentru a observa eventualele reacții alergice sau disconfort digestiv. După ce legumele sunt acceptate cu succes, pot fi introduse fructele pasate, precum: Măr copt Păr bine coaptă Banane Prune moi. Toate trebuie să fie bine coapte, fără adaosuri de zahăr sau arome artificiale. După acomodarea cu fructele, se pot adăuga cereale fără gluten (precum orez sau mei), preparate sub formă de terciuri fine, amestecate cu lapte matern sau formulă. Citește și: Faci dulceață de smochine? Cum să le alegi pe cele mai bune Consistența și frecvența meselor Mesele solide de la această vârstă sunt mai degrabă exploratorii – menite să familiarizeze bebelușul cu alimentele, nu să le înlocuiască pe cele pe bază de lapte. De aceea, laptele rămâne sursa principală de nutrienți, iar mesele solide se limitează la una sau două pe zi. Textura alimentelor trebuie să fie moale, omogenă, fără bucăți care pot reprezenta un risc de înec. Introducerea treptată a proteinelor După acordul medicului pediatru, pot fi introduse și surse de proteine, cu prudență: Gălbenușul de ou fiert tare – oferit de 1-2 ori pe săptămână. Carne slabă de pui, curcan sau vită – fiartă, bine pasată, adăugată în piureuri. Aceste alimente sunt importante pentru aportul de fier și contribuie la dezvoltarea sistemului imunitar și a creierului. Fiecare aliment nou trebuie introdus pe rând, în cantități mici, pentru a putea observa eventualele reacții adverse. Hrănirea să se facă neapărat cu o linguriță moale Crearea unei rutine în jurul meselor ajută copilul să se adapteze mai ușor. Este recomandat ca bebelușul să fie așezat într-un scaun special de masă, în poziție verticală, iar hrănirea să se facă cu o linguriță moale, în porții mici. Părinții trebuie să fie atenți la semnalele copilului: expresia feței, interesul sau lipsa de interes față de mâncare, grimase sau entuziasm – toate sunt reacții normale în acest proces de învățare. Siguranța alimentară este esențială: Nu se adaugă sare, zahăr sau condimente. Alimentele trebuie să fie bine fierte și pasate. Se evită: mierea (risc de botulism), laptele de vacă simplu, alunele întregi și orice alt aliment cu risc de sufocare. Fiecare aliment nou trebuie monitorizat timp de 2-3 zile, pentru a identifica eventuale alergii sau intoleranțe. După introducerea alimentelor solide, apa devine o necesitate. Se poate oferi apă plată, fiartă și răcită, în cantități mici, de obicei la finalul mesei. Sucurile de fructe nu sunt recomandate, deoarece pot afecta negativ ficatul și dinții, contribuind la apariția cariilor. Laptele matern sau formula trebuie continuate conform nevoilor copilului, întrucât rămân fundamentale pentru nutriția și imunitatea sa. Distribuie articolul pe: