Cum scapi de febra musculară

Cum scapi de febra musculară? Febra musculară reprezintă un răspuns fiziologic complet normal al organismului, apărut în urma unui antrenament solicitant, mai ales atunci când este vorba despre exerciții de forță sau activități fizice care urmăresc dezvoltarea masei musculare. În timpul acestor eforturi, fibrele musculare sunt supuse unei tensiuni crescute, contractându-se intens și uneori suferind microleziuni – un proces esențial pentru adaptarea și întărirea mușchilor.

Ce înseamnă dacă ai febra musculară?

Pe măsură ce exercițiul devine mai intens, organismul are nevoie de mai multă energie decât poate furniza prin mecanismele aerobe (care folosesc oxigen). Astfel, trece temporar la un proces numit glicoliză anaerobă, prin care descompune rapid glucoza pentru a produce energie. Un produs secundar al acestui proces este acidul lactic, care se acumulează temporar în mușchi, contribuind la apariția senzației de arsură și, ulterior, la febra musculară.

Deși neplăcută, această durere musculară post-antrenament este un semn că mușchii au fost stimulați suficient pentru a declanșa procese de refacere și creștere, făcând parte din ciclul natural de adaptare al corpului la efort.

Explicațiile specialiștilor

„Acidul lactic, în momentul în care se blochează în fibra musculară, practic, întrerupe activitatea musculară, o îngreunează. Și atunci este important, chiar dacă doare, să executăm masaj pe zona respectivă și să ajutăm corpul să dreneze cât mai repede acidul lactic. Deci nu poate fi evitată complet, dar trebuie să o eliminăm cât mai repede”, explică Cornel Brotac, medic specialist în recuperare medicală.

La persoanele bine antrenate, organismul este deja adaptat să gestioneze eficient efortul fizic, iar sistemele metabolice funcționează optim. În acest caz, acidul lactic produs în timpul exercițiului intens este procesat și eliminat rapid, ceea ce reduce considerabil riscul apariției disconfortului muscular post-antrenament.

În schimb, la indivizii cu un nivel mai scăzut de activitate fizică sau aflați la început de drum în antrenamente, capacitatea corpului de a elimina acidul lactic este mai redusă. Drept urmare, acest compus se poate acumula temporar în țesuturile musculare, contribuind la senzația de durere, rigiditate și oboseală musculară – simptome specifice febrei musculare.

Care sunt simptomele febrei musculare?

Simptomele febrei musculare variază în intensitate, în funcție de nivelul de efort fizic depus și de cât de obișnuit este organismul cu activitatea respectivă. De regulă, acestea apar la 12–24 de ore după exercițiu și pot dura până la câteva zile. Iată principalele manifestări:

• Senzație de inflamație sau presiune în mușchi – Mușchii pot părea „umflați” sau tensionați, cu o senzație de plenitudine locală cauzată de microleziunile apărute în timpul efortului.
• Durere la întinderea mușchilor – Orice mișcare care implică alungirea mușchilor afectați (precum aplecările, întinderile sau ridicările) poate provoca o durere surdă sau chiar ascuțită.
• Disconfort la atingere – Zonele musculare solicitate pot deveni sensibile sau dureroase chiar și la o simplă apăsare.
• Durere în timpul mișcării – Senzația de disconfort se intensifică adesea la reluarea mișcării, mai ales după perioade de repaus, cum ar fi dimineața, la trezire, sau după stat pe scaun.
• Umflături sau edem ușor localizat – În unele cazuri, în special după eforturi intense, poate apărea o ușoară umflare a zonelor afectate, semn al unei inflamații temporare.
• Durere în apropierea articulațiilor – Deși febra musculară afectează mușchii, durerea poate fi resimțită și în zonele din jurul articulațiilor, din cauza solicitării excesive a grupurilor musculare care le susțin.

În general, o formă ușoară sau moderată de febră musculară nu este un motiv de îngrijorare. Aceasta este o reacție firească a corpului la un nou tip de efort sau la intensificarea activității fizice și, de regulă, dispare de la sine în decurs de 2-3 zile.

Când e cazul să consulți un medic

Totuși, în anumite cazuri, când durerea este severă, persistă mai mult decât este normal sau este însoțită de alte simptome (precum inflamație excesivă, slăbiciune extremă sau limitarea mișcărilor), este recomandată consultarea unui specialist, pentru a exclude eventuale leziuni musculare grave sau alte afecțiuni.

„Dacă durerea persistă mai mult de 5-7 zile, e foarte intensă, sau apar umflături și slăbiciune accentuată, atunci este posibil să vorbim despre o leziune musculară, nu doar despre febră”, mai spune dr. Brotac.

Cum scapi de febra musculară – soluții de pus în practică

Un element-cheie în prevenirea apariției durerilor musculare după efort este stretchingul, adică întinderea controlată a mușchilor. Totuși, eficiența acestuia nu depinde doar de modul în care este realizat, ci și de momentul în care este integrat în rutina de antrenament.

Stretchingul executat corect ajută la menținerea flexibilității musculare, îmbunătățește circulația sangvină locală și contribuie la relaxarea fibrelor musculare după efort. Însă, pentru a avea un efect real în prevenirea febrei musculare, este important să fie efectuat după antrenament, nu înainte.

Stretchingul ajută la reducerea tensiunii musculare acumulate

Atunci când este realizat la finalul sesiunii de efort, în faza de revenire (cool-down), stretchingul ajută la reducerea tensiunii musculare acumulate, la normalizarea respirației și pulsului și la eliminarea mai eficientă a reziduurilor metabolice, cum ar fi acidul lactic.

Pe de altă parte, stretchingul făcut înainte de antrenament, atunci când mușchii sunt încă reci, nu previne febra musculară și, dacă este efectuat agresiv, poate chiar crește riscul de accidentare. În această etapă, sunt mai potrivite exercițiile de încălzire dinamică, care pregătesc mușchii pentru efortul ce urmează.

„Din păcate, cei mai mulți care merg la sală nu fac stretching la final, și nu folosesc terapii precum terapia manuală sau trigger, care ajută la eliminarea acidului lactic. El rămâne în corp și, în timp, afectează tendoanele și capsula articulară”, mai spune specialistul.

Citește și: Cel mai bun exercițiu pentru a arde grăsimile după 40 de ani – îl poți face acasă

Masajul profund al țesuturilor

Un alt instrument eficient în combaterea febrei musculare este masajul profund al țesuturilor, o tehnică menită să relaxeze mușchii suprasolicitați și să stimuleze recuperarea. Acest tip de masaj se concentrează pe straturile adânci ale mușchilor și ale țesutului conjunctiv, unde se pot acumula tensiuni, noduri musculare sau zone de rigiditate cauzate de efort intens.

Pentru a spori eficiența acestui proces, se folosesc adesea dispozitive specializate, cum ar fi pistolul de masaj, rolele de spumă (foam roller) sau bilele de presiune.

Aceste instrumente sunt concepute pentru a detecta automat sau prin acțiune mecanică punctele de tensiune din mușchi și a le trata prin vibrații, presiune profundă sau mișcări ritmice. Astfel, ele contribuie la îmbunătățirea fluxului sangvin local, reduc inflamația și ajută la dispersarea substanțelor reziduale acumulate în timpul efortului, precum acidul lactic.

Masajul profund, aplicat corect și cu regularitate, nu doar că ameliorează durerea musculară post-antrenament, dar și previne apariția rigidității, accelerează refacerea musculară și contribuie la menținerea flexibilității generale a corpului.

„Putem identifica anumite fibroze sau restricții musculare. Cu ajutorul instrumentului special, evaluăm zona și apoi lucrăm direct pe fibra musculară pentru a rupe aderențele și a crește permeabilitatea. Astfel, mușchiul revine la forma inițială”, spune kinetoterapeutul Uță Adrian.