Cum reacționează organismul la temperaturi foarte scăzute?

Cum reacționează organismul la temperaturi foarte scăzute? Atunci când temperaturile exterioare scad drastic, mai ales sub pragul de –10°C, organismul uman este nevoit să își activeze o serie de mecanisme de apărare pentru a-și menține echilibrul termic. Corpul încearcă să conserve căldura și să protejeze organele vitale, însă expunerea prelungită la frig intens poate deveni periculoasă pentru sănătate.

Cum reacționează organismul la temperaturi foarte scăzute

Primul răspuns al corpului la frig este contractarea vaselor de sânge de la nivelul pielii. Acest proces, numit vasoconstricție, reduce pierderile de căldură și direcționează fluxul sanguin către organele esențiale, precum inima, plămânii și creierul. Din acest motiv, zonele periferice – mâinile, picioarele, urechile, buzele și nasul – sunt cele mai expuse și resimt primele efectele frigului.

Tremuratul este un alt mecanism natural de protecție. Prin contracții musculare rapide și involuntare, organismul produce căldură suplimentară pentru a compensa temperatura scăzută a mediului. Apariția „pielii de găină” este, la rândul său, un reflex moștenit, care are rolul de a limita pierderile de căldură, deși la oameni eficiența acestuia este redusă comparativ cu alte specii.

Cine suportă mai greu frigul extrem

Capacitatea de a rezista la temperaturi scăzute diferă de la o persoană la alta. Specialiștii arată că indivizii cu o masă musculară mai mare sau cu un strat mai consistent de grăsime corporală reușesc să păstreze mai bine căldura. În schimb, femeile, persoanele foarte slabe, copiii mici și vârstnicii resimt frigul mai intens și sunt mai vulnerabili.

Citește și: Cum te ajută alergatul pe frig să slăbești. Așa dai jos kilogramele acumulate de sărbători

De asemenea, persoanele care suferă de afecțiuni cronice, probleme cardiovasculare sau tulburări circulatorii prezintă un risc crescut în condiții de ger. Expunerea îndelungată la frig extrem poate conduce la hipotermie, o afecțiune gravă în care temperatura internă a corpului scade sub valorile normale.

Primele simptome ale hipotermiei includ frisoane puternice, epuizare, somnolență și dificultăți de concentrare. Pe măsură ce starea se agravează, pot apărea confuzia, pielea palidă sau albăstruie, încetinirea pulsului și a respirației, precum și pierderea cunoștinței. O temperatură corporală sub 30°C este extrem de periculoasă, iar sub 26°C riscul vital este major.

Când devine frigul un pericol real pentru sănătate

Din punct de vedere medical, frigul devine cu adevărat periculos atunci când temperatura aerului coboară sub –10°C, mai ales dacă este însoțită de vânt puternic sau umezeală. În aceste condiții, organismul resimte un frig mult mai intens decât cel indicat de termometru, fenomen cunoscut drept „temperatura resimțită”, potrivit ufpro.com.

Vântul și umiditatea cresc semnificativ riscul de degerături, care afectează în special degetele, nasul, urechile, obrajii și alte zone expuse. Pentru protecție, specialiștii recomandă îmbrăcăminte adecvată, consumul de lichide calde, precum ceaiurile, și evitarea expunerii prelungite la ger.