Rezultatele sunt atât de convingătoare încât țări precum Norvegia, Islanda și Danemarca au început să reproducă modelul finlandez. foto: pixabay Un experiment inedit desfășurat în Finlanda arată că timpul petrecut în aer liber, contactul direct cu pământul, plantele sălbatice și mușchiul forestier pot avea efecte uimitoare asupra sănătății copiilor. Cercetătorii au descoperit că expunerea zilnică la mediul natural îmbunătățește microbiomul intestinal și întărește sistemul imunitar – descoperire confirmată pentru prima dată în grădinițele finlandeze. „Mai mult noroi, mai multă sănătate” Aurora Nikula, o fetiță de cinci ani implicată fără să știe în experiment, își petrece zilele amestecând apă, nisip și pământ pentru a „coace” torturi imaginare. „E prea copt”, spune râzând, turnând mai multă apă. „Mai mult zahăr, iese mai gustos.” În jurul ei, colegii explorează pământul, adună frunze și caută insecte printre mușchi și iarbă. Pentru cercetătorul Aki Sinkkonen de la Institutul Finlandez pentru Resurse Naturale, această joacă aparent banală este, de fapt, o demonstrație perfectă a teoriei sale: contactul direct cu natura stimulează imunitatea copiilor. „Se murdărește cu adevărat – exact ce trebuie”, spune el, urmărind-o pe Aurora cum se joacă. Cum a început experimentul: 1 milion de euro pentru a aduce natura în grădinițe În cadrul unui proiect național, 43 de grădinițe din Finlanda au primit în total un milion de euro pentru a transforma curțile sterile din beton și nisip în mici oaze naturale. Obiectivul: creșterea expunerii copiilor la biodiversitatea microbiană, adică la bacteriile și ciupercile care trăiesc în sol, pe frunze și în aerul pădurii. Ideea de bază este simplă: sănătatea ecosistemului din jur se reflectă în sănătatea corpului uman. Există o legătură directă între biodiversitatea „exterioară” – cea a solului, plantelor și aerului – și biodiversitatea „interioară”, adică microbiomul nostru intestinal, cutanat și respirator, scrie The Guardian. Primele 1.000 de zile din viață, când corpul și creierul copilului se dezvoltă intens, sunt decisive pentru formarea unui sistem imunitar solid. Pădurea adusă în curtea grădiniței La centrul de zi Humpula din Lahti, situat la nord de Helsinki, personalul a adus literalmente o bucată de pădure în curtea copiilor: un strat viu de sol, mușchi și plante, gros de 20–40 cm și întins pe o suprafață de 10 metri pătrați. Printre afine, merișoare și frunze umede, copiii învață despre insecte, plante și ciclul vieții. „Aici, acum cinci ani, era doar o parcare cu pietriș. Acum e o mică pădure pentru copii”, explică Sinkkonen. În plus, grădinița cultivă legume și ierburi – sfeclă, morcovi, castraveți, dovlecei și chiar ardei iute – folosind compost făcut din resturi vegetale. Citește și: De ce copiii mai mici sunt „magnetul” virușilor în sezonul de răceală Rezultatele: mai puține bacterii periculoase, imunitate mai puternică Studiul, desfășurat pe o perioadă de doi ani, a implicat 75 de copii cu vârste între 3 și 5 ani, din 10 grădinițe urbane. Cercetătorii au comparat rezultatele copiilor care se jucau în curți neasfaltate cu cele ale copiilor din grădinițe pavate cu asfalt sau acoperite cu covorașe de plastic. Analizele de sânge și probele de microbiom au arătat că după doar o lună, copiii expuși la sol natural prezentau o creștere semnificativă a celulelor T reglatoare – esențiale pentru prevenirea bolilor autoimune. În plus, aveau mai puține bacterii patogene pe piele, precum Streptococcus, și un intestin cu mai puțini Clostridium – bacterii asociate cu boli inflamatorii și infecțioase. În unele cazuri, îmbunătățirea imunității a fost vizibilă în numai două săptămâni. De ce avem nevoie de microbi? Corpul uman găzduiește trilioane de bacterii, virusuri și ciuperci care formează microbiomul – un ecosistem intern vital pentru digestie, imunitate și sănătatea mentală. Oamenii de știință susțin că lipsa contactului cu microbii naturali, cauzată de urbanizare și obsesia pentru curățenie, ar putea explica creșterea numărului de alergii și boli autoimune. Ipoteza „prietenilor vechi” afirmă că oamenii au evoluat în simbioză cu microbii din sol, plante și aer – iar separarea de ei afectează echilibrul natural al organismului. „Sănătatea națională depinde și de sănătatea ecosistemelor”, spune cercetătoarea Marja Roslund. „Bolile imunitare sunt costisitoare, iar reducerea lor, chiar și cu puțin, înseamnă un mare câștig pentru sănătatea publică și economie.” Modelul finlandez se extinde în Europa Inspirate de rezultatele studiului, tot mai multe grădinițe finlandeze și europene încep să aducă natura înapoi în spațiile urbane. La Helsinki, grădinița Poutapilvi-Puimuri trece printr-un proces amplu de reamenajare, finanțat cu 30.000 de euro: curtea va fi transformată într-un spațiu verde cu copaci, flori, pietre, iarbă și zone de joacă naturale. „Mutăm învățarea din interior în exterior. Vrem ca cei mici să descopere natura cu propriile mâini”, spune directoarea Marjo Välimäki-Saari. Interesul pentru modelul finlandez crește rapid. Vizitatori din Norvegia, Islanda și Danemarca vin să vadă cum pot aplica și ei aceste practici. Cercetătorii cred că readucerea biodiversității în viața copiilor poate fi una dintre cele mai simple și eficiente metode de a îmbunătăți sănătatea publică și, în același timp, de a proteja mediul. Distribuie articolul pe: