Consumi pate? Care e cel mai bun din comerț, conform lui Dragoș Pătraru

Jurnalistul Dragoș Pătraru a realizat o analiză interesantă asupra mai multor tipuri de pate disponibile pe rafturile supermarketurilor, ajungând la concluzii deloc favorabile pentru marii producători din industria alimentară. Într-un episod din seria „Starea Sănătății”, acesta a ales cinci cutii de pate, verificând cu atenție atât partea din față a ambalajului – unde sunt evidențiate mesaje de marketing menite să atragă consumatorii –, cât și lista de ingrediente trecută pe verso, acolo unde se află realitatea mai puțin plăcută.

Consumi pate? Care e cel mai bun din comerț, conform lui Dragoș Pătraru

Pătraru a subliniat faptul că, de cele mai multe ori, cumpărătorii se lasă convinși de promisiunile vizibile pe etichetă, fără să mai analizeze cu atenție compoziția produsului.

Termeni precum „bogat în ficat”, „tradițional” sau „gust autentic” sunt folosiți frecvent pentru a sugera calitate și naturalețe, însă, odată ce citești detaliile scrise mărunt, descoperi că proporția de ficat este surprinzător de mică, iar restul rețetei este completat cu grăsimi, amidon, aditivi și potențiatori de aromă.

Pate Scandia – ce conține

„Primul produs: Scandia Sibiu, 120 de grame. Atenție, oameni buni! Nu vă mai luați niciodată după ce scrie pe eticheta din fața produsului. Sunt chestii puse acolo pentru a vă păcăli. Ele ar trebui interzise prin lege, așa cum se întâmplă în alte țări care pun cetățeanul în centrul preocupărilor, nu profitul unor companii care fac o misiune din a îi înșela pe consumatori”, a spus Pătraru.

Deși mesajele imprimate pe ambalaj transmit o imagine atractivă și liniștitoare pentru cumpărător – „curat, fără aditivi, fără E-uri, fără conservanți, ficat numai din porc, fără coloranți” –, realitatea ingredientelor dezvăluie o cu totul altă poveste.

Dacă partea din față a cutiei sugerează un produs aproape natural, simplu și sănătos, o privire atentă asupra etichetei de pe verso scoate la iveală o rețetă mult mai complexă și departe de ceea ce se sugerează.

Conform listei oficiale a ingredientelor, pateul analizat are în compoziție doar 24% ficat de porc, restul fiind completat cu slănină, apă și șorici – materii prime ieftine, folosite pentru a conferi volum și consistență. La acestea se adaugă proteină vegetală din soia, sare iodată, zahăr și amidon de porumb, toate ingrediente ce au mai mult rol tehnologic decât nutritiv. Pentru gust și aromă se folosesc ceapă, condimente și usturoi.

„Această cutie are, conform declarației nutriționale, la 120 de grame, 20,4 grame de grăsimi, 4,8 grame de glucide, fibre 1,56, 12,96 de grame de proteină, 1,7 grame aproape de sare. 11 ingrediente. Mai puține decât în pateul vegetal, dar nu în regulă… zahăr, amidon din porumb, chestii…”, a mai adăugat Dragoș Pătraru.

Citește și: Cele mai sănătoase chipsuri de pe piață, potrivit lui Dragoș Pătraru: „Ca și cum ai bea 5 litri de ulei”

Antrefrig – „mai darnic la ficat”

Al doilea produs analizat de Dragoș Pătraru a fost pateul Antrefrig. Spre deosebire de alte branduri, acesta conține un procent ceva mai mare de ficat – 30%. „Darnici, iată că se poate! Bravo!”, a remarcat ironic jurnalistul, subliniind totuși că restul rețetei nu este deloc simplă sau curată. Pe lângă ficatul de porc (declarat ca provenind din Uniunea Europeană), lista de ingrediente include apă, slănină, făină de grâu, un amestec de condimente (printre care lapte praf degresat, extracte de condimente și ceapă), proteină animală de porc și sare.

Analizând valorile nutriționale, produsul are 20 g de grăsimi, 5,5 g de glucide, 9,5 g de proteine și 1,6 g de sare per cutie. „Sunt 10 ingrediente. Și dacă ați vedea cum arată slănina pe care o folosesc… nu v-ar mai veni să mâncați. Credeți că ne arată procesul? Normal că nu!”, a comentat Pătraru, punând la îndoială transparența producătorilor.

Mandy – marketing abundent, ingrediente și mai multe

Nici pateul Mandy nu a scăpat de criticile jurnalistului. Pe ambalaj, mesajele de marketing promit din nou un produs atrăgător, însă analiza etichetei dezvăluie altceva. Într-o cutie de 120 g se regăsesc 15,5 g de grăsimi, 7,5 g de zaharuri, nicio fibră, 11,16 g de proteine și 1,7 g de sare.

În total, produsul cuprinde 14 ingrediente, „cam multe pentru un preparat care ar trebui să fie simplu”, după cum a remarcat Pătraru. Mai mult, el a observat că eticheta este redactată deficitar, ceea ce ridică întrebări legate de seriozitatea producătorului: „Dacă nici nu știu să scrie corect ce pun în pate, ce încredere să mai ai?”

Citește și: Condimentul pe care să-l pui în zacuscă

Bucegi – pate vegetal cu rețetă de laborator

Analiza a continuat cu pateul vegetal Bucegi, comercializat la cutii de 120 g. Conform informațiilor nutriționale, produsul conține aproape 17 g de grăsimi, circa 5 g de glucide, 1 g de fibre, 13 g de proteine și 1,4 g de sare. Lista de ingrediente, însă, este atât de complicată și formulată într-un limbaj tehnic, încât „trebuie să fi absolvit chimia ca să înțelegi exact ce mănânci”, a ironizat realizatorul.

Ardealul – „aceleași promisiuni de pe ambalaj”

Ultimul produs luat în vizor a fost pateul Ardealul, ambalat la cutii de 100 g. Eticheta din față promovează mesajele de marketing clasice: „fără monoglutamat, fără carmină, fără nitriți adăugați”. Pătraru a subliniat că aceste declarații sunt menite mai degrabă să arunce o umbră asupra concurenței decât să transmită o garanție reală de calitate:

„Înțelegi că cei de la Ardealul îi acuză pe cei de la Bucegi că fac otravă”. La nivel nutrițional, produsul are 16 g de grăsimi, 4 g de glucide, 9 g de proteine și 2 g de sare. Lista completă numără 12 ingrediente – un număr considerat foarte mare pentru un preparat atât de comun. Concluzia jurnalistului a fost tranșantă: „Nu consumi așa ceva dacă vrei să ai grijă de sănătatea ta”.

După ce a trecut în revistă toate cele cinci tipuri de pate și le-a pus simbolic „în coș”, Dragoș Pătraru a tras concluzia generală: niciunul dintre produsele analizate nu poate fi considerat cu adevărat sigur sau demn de încredere pentru consumatori. Jurnalistul a evidențiat faptul că, indiferent de brand, toate cutiile ascund aceeași problemă majoră – o discrepanță evidentă între promisiunile atrăgătoare de pe ambalaj și realitatea ingredientelor trecute pe verso.

Niciunul dintre produsele analizate nu poate fi considerat cu adevărat sigur pentru consum

În esență, fiecare produs se prezintă în fața cumpărătorului ca fiind „curat”, „natural” sau „bogat în ficat”, dar atunci când verifici compoziția, descoperi adaosuri ieftine, materii prime procesate, potențiatori de aromă și combinații menite să reducă costurile de producție, nu să ofere calitate nutritivă. Această lipsă de transparență a producătorilor, dublată de marketingul agresiv, îi pune pe consumatori în situația de a cumpăra un produs complet diferit de ceea ce cred că aleg.

„Eu refuz să cred că ficatul este principalul ingredient în 4 din 5. Adică, am impresia că e ca la gem. Așadar, avem în aceste pateuri, între 20 și 30% ficat. Eu sunt sigur că avem mai multă slănină decât ficat. Mai mult șorici decât ficat. În orice caz, dacă nu e adevărată această variantă, n-avem de unde să știm, că ei nu scriu, avem slănină plus șorici în cantitate mai mare decât ficatul. Dar vedeți, ei nu scriu lucrurile astea pe cutie (…) Noi suntem prea grăbiți ca să ne uităm ce otrăvuri băgăm în noi, ce otrăvuri le dăm copiilor și apoi ne întrebăm de ce ne-am îmbolnăvit”, a spus jurnalistul.