Ce se întâmplă în organism când dai zăpada cu lopata

Ce se întâmplă în organism când dai zăpada cu lopata? Pe măsură ce iarna se instalează tot mai ferm în multe regiuni ale Statelor Unite, experții atrag atenția asupra unui pericol adesea ignorat: curățatul zăpezii poate fi mult mai solicitant decât pare, în special pentru persoanele în vârstă sau pentru cele care nu fac sport în mod regulat. În ciuda faptului că pare o activitate banală, această treabă de sezon poate pune o presiune severă asupra inimii.

Curățatul zăpezii de pe alei, o activitate aparent simplă, dar solicitantă pentru inimă

Asociația Americană a Inimii (AHA) avertizează că efortul depus în timpul curățării zăpezii poate suprasolicita sistemul cardiovascular, indiferent de vârstă. Cei care nu sunt obișnuiți cu activitatea fizică sunt însă cei mai expuși.

Într-un comunicat recent, Barry Franklin, director al departamentului de cardiologie preventivă și reabilitare cardiacă din cadrul Corewell Health East, a explicat cât de intens poate fi efortul fizic depus în timpul acestei activități. Conform cercetărilor sale, sute de oameni mor anual în SUA în timpul sau imediat după datul zăpezii, fie din cauza efortului extrem, fie din cauza combinației dintre efort și frig.

Franklin subliniază că mulți oameni subestimează dificultatea acestei munci: „Poate părea ușor să înlături puțină zăpadă de pe alee, dar – în realitate – ridicarea zăpezii grele poate fi la fel de solicitantă, sau chiar mai intensă, decât un test de efort pe banda de alergare”, afirmă el.

Ce se întâmplă cu organismul când dai zăpada cu lopata

Cercetările citate de Franklin arată că, după doar două minute de curățat zăpada cu lopata, ritmul cardiac al persoanelor testate a urcat la peste 85% din ritmul cardiac maxim, nivel întâlnit în mod normal în timpul exercițiilor fizice de intensitate ridicată. Acest lucru este cu atât mai periculos pentru cei cu o condiție fizică slabă.

Citește și: Aranjamente de masă pentru Crăciun 2025. Tendințe și idei pe care le poți realiza ușor acasă

El explică trei factori principali care fac ca lopătatul să fie atât de riscant:

Încordarea musculară fără mișcare amplă
Activitatea solicită puternic musculatura trunchiului și brațelor, însă articulațiile rămân relativ nemișcate. Efortul static este mult mai greu pentru inimă decât mișcarea clasică, precum mersul sau alergarea.

Sângele se acumulează în jumătatea inferioară a corpului
Din cauza poziției statice și a mișcărilor bruște, circulația sângelui este afectată, ceea ce poate îngreuna activitatea inimii.

Tendința de a-ți ține respirația
Când ridică zăpada grea, oamenii își țin instinctiv respirația, ceea ce provoacă o creștere bruscă a ritmului cardiac și a tensiunii arteriale.

La aceste riscuri se adaugă un factor important: frigul, care contractă vasele de sânge și determină o creștere suplimentară a tensiunii arteriale.

Persoanele cu probleme cardiace nediagnosticate, cu obezitate, diabet sau fumătorii – actuali sau foști – sunt cu atât mai vulnerabili.

Franklin explică faptul că episoadele grave apar adesea la persoane care au un stil de viață sedentar:
„Întâlnim frecvent cazuri la oameni care petrec majoritatea timpului la birou și nu fac aproape deloc mișcare. Apoi, o dată pe an, ies să dea la lopată după o ninsoare abundentă, iar efortul neașteptat poate duce la tragedii.”

Cum poți da zăpada în siguranță?

Pentru cei care trebuie totuși să-și curețe aleea în această iarnă, specialistul oferă câteva recomandări esențiale:

• începe treptat, cu ritm redus;
• acoperă-ți gura și nasul pentru a încălzi aerul inspirat;
• evită ridicarea și aruncarea zăpezii — împinge-o sau măturo-o, pe cât posibil;
• ia în considerare achiziționarea unei freze automate de zăpadă, dacă situația o permite.

Sursa: independent