Ce să nu consumi dacă ai esofagită de reflux

Refluxul gastroesofagian reprezintă o tulburare comună, caracterizată prin întoarcerea conținutului gastric — inclusiv a acidului — în esofag, ceea ce provoacă arsuri și senzație de disconfort. Această afecțiune poate avea un impact considerabil asupra calității vieții și, în lipsa unui tratament adecvat, poate duce la complicații serioase. În cele ce urmează, vom analiza principalele cauze ale refluxului gastroesofagian, opțiunile de tratament existente și rolul esențial al unei alimentații corespunzătoare în controlul bolii.

Ce este refluxul gastroesofagian

Refluxul gastroesofagian este o afecțiune în care sucurile gastrice din stomac urcă în esofag, tubul care leagă gura de stomac. Acest fenomen apare atunci când sfincterul esofagian inferior, un inel muscular care în mod normal împiedică întoarcerea conținutului gastric, nu funcționează corespunzător.

Refluxul poate provoca arsuri la stomac, gust acru în gură și alte simptome neplăcute. Deși este frecvent întâlnit, mai ales după mese copioase sau consumul unor alimente iritante, refluxul netratat poate afecta mucoasa esofagiană și duce la probleme mai serioase în timp.

Principalele cauze ale refluxului gastroesofagian

Refluxul gastroesofagian (RGE) este o afecțiune care apare atunci când conținutul stomacal, inclusiv acidul gastric, urcă în esofag, provocând o senzație de arsură și disconfort. Această problemă este cauzată de disfuncția unor mecanisme de protecție care ar trebui să prevină refluxul.

Citește și: Ce efecte poate avea scorțișoara asupra efectelor medicamentelor

Disfuncția sfincterului esofagian inferior

Sfincterul esofagian inferior (SEI) este un inel muscular situat la capătul inferior al esofagului, care controlează trecerea alimentelor din esofag în stomac. În mod normal, SEI se închide ferm după fiecare înghițire, prevenind astfel întoarcerea conținutului gastric în esofag. În cazul refluxului, acest sfincter nu funcționează corespunzător, fie că nu se închide complet, fie că se relaxează prea des, permițând sucurilor gastrice să urce în esofag.

Hernia hiatală

Hernia hiatală apare atunci când o porțiune din stomac alunecă prin diafragmă în cavitatea toracică. Aceasta modifică poziția sfincterului esofagian inferior, iar în acest context, refluxul devine mult mai frecvent. Hernia hiatală nu provoacă întotdeauna reflux, dar poate contribui la agravarea simptomelor atunci când există deja o predispoziție.

Obezitatea

Persoanele supraponderale sau obeze sunt mai predispuse să dezvolte reflux gastroesofagian din cauza presiunii suplimentare pe abdomen, care poate împinge conținutul stomacal în esofag. De asemenea, grăsimea abdominală în exces poate duce la relaxarea sfincterului esofagian inferior, favorizând refluxul.

Alimentația și obiceiurile alimentare

Mâncarea grea, grasă sau condimentată, consumul de citrice, ciocolată, cafea, alcool și băuturi carbogazoase pot relaxa sfincterul esofagian inferior sau pot irita mucoasa esofagiană, facilitând astfel refluxul. Mesele mari sau consumul de alimente înainte de culcare pot, de asemenea, crește riscul de apariție a simptomelor de reflux.

Fumatul

Fumatul afectează negativ funcția sfincterului esofagian inferior și poate slăbi mucoasa esofagiană, făcând-o mai vulnerabilă la efectele acizilor gastrici. De asemenea, fumatul reduce capacitatea organismului de a neutraliza acidul gastric, contribuind astfel la apariția și agravarea refluxului.

Medicamentele

Anumite medicamente, precum cele care relaxează mușchii (de exemplu, anticolinergicele), medicamentele pentru tensiunea arterială sau cele care reduc aciditatea gastrică (inhibitori ai pompei de protoni sau antiacide) pot influența în mod negativ funcționarea sfincterului esofagian inferior. De asemenea, anumite medicamente pentru astm sau pentru relaxarea mușchilor netezi pot favoriza refluxul.

Sarcina

Pe măsură ce sarcina progresează, uterul se mărește și apasă pe stomac, ceea ce poate determina creșterea presiunii intra-abdominale și poate împinge conținutul stomacal în esofag. În plus, modificările hormonale din timpul sarcinii pot slăbi sfincterul esofagian inferior, facilitând apariția refluxului gastroesofagian.

Factori genetici

Unii oameni pot fi mai predispuși la refluxul gastroesofagian din cauza unei predispoziții genetice. De exemplu, anumite trăsături ale structurii esofagului sau ale sfincterului esofagian inferior pot face ca aceste persoane să aibă o funcționare mai slabă a mecanismelor de protecție împotriva refluxului.

Afecțiuni medicale

Anumite afecțiuni, cum ar fi diabetul, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sau scleroza sistemică, pot afecta sistemul digestiv și pot contribui la apariția refluxului gastroesofagian. De exemplu, diabetul poate duce la întârzierea golirii stomacului, ceea ce poate crește riscul de reflux.

Ce să nu consumi dacă ai esofagită de reflux

limentația joacă un rol esențial în controlul simptomelor și prevenirea agravării esofagitei. Unele alimente pot irita mucoasa esofagiană sau pot relaxa sfincterul esofagian inferior, favorizând refluxul. Iată ce ar trebui să eviți dacă ai esofagită de reflux:

Alimente acide

• Acizii alimentari pot irita suplimentar esofagul inflamat:
• Citricele: portocale, lămâi, grapefruit, mandarine
• Roșiile și produsele pe bază de roșii: suc de roșii, sosuri, ketchup
• Oțetul și murăturile.

Alimente grase și prăjite

• Grăsimile încetinesc golirea stomacului și relaxează sfincterul esofagian inferior, crescând riscul de reflux:
• Mâncăruri prăjite: cartofi prăjiți, șnițele, gogoși
• Mezeluri grase: salam, cârnați, parizer.
• Lactate integrale: smântână, brânză grasă, unt, lapte integral.

Ciocolata

Ciocolata conține teobromină, o substanță care relaxează sfincterul esofagian inferior și favorizează refluxul. În plus, conține cofeină și grăsimi, ceea ce o face deosebit de iritantă pentru persoanele cu esofagită.

Cofeina și băuturile energizante

Cofeina stimulează secreția acidului gastric și poate agrava refluxul. De evitat:

• Cafeaua (inclusiv decofeinizată, în unele cazuri)
• Ceaiul negru și verde (conțin și ele cofeină)

Băuturile energizante

Ceaiurile calmante precum cele de mușețel, fenicul sau ghimbir (în cantități moderate) pot fi o alternativă.

Sucurile acidulate

• Apa minerală carbogazoasă
• Băuturile răcoritoare dulci (cola, energizante)

Gazele din aceste băuturi pot mări presiunea asupra stomacului și pot duce la eructații acide.

Alcoolul

Alcoolul irită mucoasa esofagiană și relaxează sfincterul esofagian inferior, contribuind direct la apariția refluxului. Băuturile de evitat includ:

• Vinul, în special cel alb
• Berea
• Băuturile tari (vodcă, whisky, coniac)

Consumul regulat poate agrava esofagita și întârzia vindecarea.

Simptomele refluxului gastroesofagian – la ce să fii atent

Arsuri retrosternale (pirozis)

Cel mai frecvent simptom al refluxului este senzația de arsură în piept, localizată în spatele sternului. Aceasta apare de obicei după mese, când acidul gastric ajunge în esofag și irită mucoasa. Senzația poate dura câteva minute sau chiar ore și se poate agrava în poziția culcată sau când persoana se apleacă.

Regurgitația acidă

Regurgitația se referă la senzația de întoarcere a conținutului gastric (inclusiv acid și alimente) în gât sau gură. Aceasta poate fi însoțită de un gust acru, amar sau metalic și este adesea resimțită fără efort de vărsătură. Apare mai ales noaptea sau după mese copioase.

Dificultăți la înghițire (disfagie)

În cazurile mai avansate de RGE, acidul gastric poate provoca inflamația esofagului (esofagită), ducând la senzația de blocaj sau durere la înghițire. Această problemă poate deveni cronică dacă mucoasa esofagiană este constant iritată.

Durere toracică

Durerea în piept asociată cu refluxul poate fi confundată cu durerea cardiacă, însă, spre deosebire de angina pectorală, durerea de reflux apare de obicei după mese și se ameliorează după administrarea de antiacide. Totuși, orice durere toracică ar trebui investigată medical pentru a exclude cauze mai grave.

Tuse seacă, cronică

Refluxul acid poate irita căile respiratorii superioare, provocând o tuse persistentă, mai ales noaptea sau dimineața. Tusea nu este legată de o infecție, ci de iritarea gâtului și a traheei de către acidul gastric.

Răgușeală și modificări ale vocii

Iritația laringelui cauzată de acid poate duce la răgușeală sau voce “aspră”, în special dimineața. Unele persoane pot observa dificultăți în a-și folosi vocea normal, mai ales dacă refluxul este frecvent.

Senzația de nod în gât (globus faringian)

Unii pacienți cu RGE descriu o senzație constantă de “nod” sau presiune în gât, fără o cauză clară. Acest simptom este cauzat de inflamația locală și de sensibilizarea nervilor din acea zonă.