Alimentele modificate genetic sunt periculoase? Ce spun specialiștii despre produsele etichetate „Non-GMO”

În supermarketuri există tot mai multe produse care afișează pe ambalaj eticheta „Non-GMO”. Biscuiți, batoane cu cereale, gustări pentru copii sau piureuri pentru bebeluși sunt promovate ca fiind lipsite de organisme modificate genetic (OMG), iar pentru mulți consumatori această mențiune este sinonimă cu un produs mai sănătos.

Totuși, există dovezi științifice care să arate că alimentele modificate genetic sunt periculoase? Un dietetician clinician de la UCLA Health explică ce sunt, de fapt, organismele modificate genetic și dacă există motive reale pentru a le evita.

Ce sunt alimentele modificate genetic

Potrivit Dana Hunnes, dietetician clinician și profesor la UCLA Health, un organism modificat genetic (GMO – Genetically Modified Organism) este o plantă sau o cultură agricolă al cărei material genetic a fost modificat prin introducerea unei gene noi.

Scopul acestor modificări nu este, de regulă, schimbarea gustului alimentului, ci îmbunătățirea unor caracteristici importante, precum rezistența la secetă, boli, insecte sau dăunători. În unele cazuri, modificările genetice urmăresc chiar creșterea valorii nutritive a alimentelor.

Un exemplu celebru este o varietate de orez îmbogățită cu vitamina A, creată pentru populațiile din țările în care orezul reprezintă alimentul de bază, iar deficitul acestei vitamine este frecvent.

Citește și: De ce sunt periculoase alimentele ultraprocesate, conform specialiștilor?

Sunt alimentele „Non-GMO” mai sănătoase?

Eticheta „Non-GMO” este folosită intens în marketing și îi determină pe mulți consumatori să creadă că produsele modificate genetic sunt mai puțin sănătoase sau chiar periculoase. Însă, potrivit specialistului, dovezile științifice nu susțin această idee.

„Din punct de vedere al sănătății, alimentele modificate genetic nu sunt considerate nesigure. Mai multe organizații medicale și de nutriție au concluzionat că acestea sunt la fel de nutritive ca variantele convenționale și, în unele cazuri, chiar mai nutritive”, explică Dana Hunnes.

De asemenea, nu există dovezi solide că alimentele modificate genetic ar provoca alergii mai frecvent sau ar avea o valoare nutritivă mai scăzută.

Unde apare adevărata problemă

Specialista atrage însă atenția asupra unui aspect important. Unele culturi modificate genetic sunt concepute pentru a rezista la anumite erbicide sau insecticide. Acest lucru permite agricultorilor să folosească mai ușor respectivele substanțe fără a afecta planta cultivată.

În aceste situații, potențialul risc nu este reprezentat de alimentul modificat genetic în sine, ci de expunerea la pesticidele sau erbicidele folosite în agricultură.

„Dacă cineva dorește să evite complet pesticidele și erbicidele, atunci alegerea produselor non-GMO poate avea sens. Totuși, în general, nivelurile de pesticide permise în alimente sunt considerate sigure pentru consum”, spune Dana Hunnes.

Ea precizează însă că fătul, sugarii și copiii mici sunt mai sensibili la expunerea la pesticide decât adulții.

Citește și: Tot mai mulți americani nu mai consumă brânză după ce au aflat ce ingredient se ascunde în majoritatea produselor lactate

Alimentele modificate genetic sunt testate

Înainte de a fi comercializate, culturile modificate genetic trec prin teste riguroase pentru a demonstra că sunt sigure pentru consumul uman. Aceste evaluări urmăresc inclusiv posibilitatea apariției reacțiilor alergice, a toxicității sau a altor efecte adverse asupra sănătății.

Până în prezent, autoritățile de reglementare din numeroase țări nu au identificat dovezi care să arate că alimentele modificate genetic aprobate pentru consum ar reprezenta un risc mai mare decât cele convenționale.

Pot modifica ADN-ul oamenilor?

Una dintre cele mai răspândite temeri este aceea că ADN-ul modificat genetic din aceste alimente ar putea ajunge în organism și ar modifica ADN-ul persoanelor care le consumă. Potrivit specialistului, această idee nu are bază științifică.

„Atunci când mâncăm, organismul descompune alimentele în componentele lor de bază. Carbohidrații sunt transformați în glucoză, proteinele în aminoacizi, iar grăsimile în lipide. ADN-ul introdus în plantele modificate genetic este și el descompus în același mod. Nu devenim organisme modificate genetic doar pentru că am consumat un astfel de aliment”, explică Dana Hunnes.

Cu alte cuvinte, materialul genetic din alimente nu se transferă în ADN-ul uman prin simplul act al digestiei.

Trebuie să eviți alimentele modificate genetic?

Specialista spune că răspunsul depinde de motivele fiecărei persoane. Dacă îngrijorările sunt legate de impactul asupra mediului, de folosirea pesticidelor, de costurile ridicate suportate de fermieri pentru achiziționarea semințelor brevetate sau de aspecte economice și etice, acestea reprezintă preocupări legitime.

În schimb, dacă motivul este convingerea că alimentele modificate genetic sunt mai puțin sănătoase sau mai puțin nutritive, cercetările disponibile nu susțin această afirmație.

„Le-aș arăta studiile care demonstrează că, în general, aceste produse sunt la fel de nutritive, iar în unele situații chiar mai bogate în nutrienți decât variantele nemodificate genetic”, concluzionează Dana Hunnes.

Ce trebuie să știe consumatorii

În prezent, consensul comunității științifice este că alimentele modificate genetic autorizate pentru consum sunt considerate sigure și au o valoare nutritivă comparabilă cu cea a alimentelor convenționale.

În schimb, alegerea produselor etichetate „Non-GMO” poate ține de preferințe personale, preocupări legate de mediu sau de modul în care sunt cultivate plantele, mai degrabă decât de existența unor riscuri demonstrate pentru sănătate.