Ajunul Crăciunului 2025. De ce este bine să pui pâine sub masă

În satele românești, Ajunul Crăciunului reprezintă unul dintre cele mai încărcate momente ale anului din punct de vedere spiritual și tradițional. Această zi este marcată de o suită de obiceiuri străvechi, moștenite din bătrâni, care pregătesc comunitatea pentru marea sărbătoare a Nașterii Domnului.

Ajunul Crăciunului 2025. De ce este bine să pui pâine sub masă

Atmosfera de sărbătoare începe să se contureze încă din 20 decembrie, de Ignat, când are loc sacrificarea porcului, un ritual esențial în gospodăriile rurale. De atunci, casele devin adevărate ateliere de pregătire pentru Crăciun, iar mirosul de carne afumată, sarmale și cozonaci proaspeți se răspândește peste sate.

Femeile se ocupă cu grijă de pregătirea bucatelor tradiționale, dar și de colaci, covrigi și alte dulciuri speciale, care vor fi oferite colindătorilor. Toate aceste pregătiri au nu doar un rol practic, ci și unul simbolic, fiind considerate semne ale belșugului și ospitalității.

Citește și: 6 tradiții culinare de Crăciun, celebre în Europa

Ajunul Crăciunului – tradiții și obiceiuri populare

Unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri românești este colindatul. În seara de Ajun, copii, tineri și uneori chiar adulți pornesc din poartă în poartă, purtând traista la gât și vestind Nașterea Domnului prin colinde precum „Florile dalbe”, „Lerui ler”, „Moș Ajunul”, „Bună dimineața la Moș Ajun” sau „Steaua”. Cântecele lor aduc bucurie și binecuvântare în fiecare casă.

Gazdele îi răsplătesc cu daruri simbolice – mere, nuci, covrigi, colăcei sau pițărăi –, iar din acest obicei provine și denumirea populară a zilei, cunoscută în unele zone drept „Ziua de pițărăi”. În anumite regiuni ale țării, la intrarea în gospodărie este așezat un vas cu grâu peste care colindătorii trebuie să pășească. Grâul este apoi oferit animalelor din curte, fiind considerat aducător de spor, sănătate și belșug.

Curățenia și simbolistica mesei din Ajun

Ajunul este și o zi dedicată curățeniei și reînnoirii. Casele sunt primenite, iar încăperile sunt împodobite cu crenguțe de busuioc, mentă sau levănțică, plante cu rol protector, despre care se crede că aduc noroc, pace și bunăstare în familie. Coșurile sobelor sunt curățate, iar cenușa sau funinginea este împrăștiată în grădină, în vie sau la rădăcina pomilor fructiferi, pentru ca anul următor să fie roditor.

Masa din seara de Ajun are o semnificație aparte și este încărcată de simboluri. Pe masă se așază un colac cu un cuțit înfipt în el, sub masă se pune pâine, iar sub fața de masă se așază grâu, toate acestea fiind menite să asigure belșugul și recolte bogate. Masa rămâne întinsă întreaga noapte, iar focul din vatră sau din șemineu nu trebuie lăsat să se stingă, fiind considerat simbol al vieții și al continuității.

Noaptea magică a Crăciunului

Potrivit credințelor populare, noaptea de Crăciun este una magică, în care cerurile se deschid. Se spune că oamenii cu suflet curat pot simți prezența divină, iar rugăciunile rostite la miezul nopții sunt mai puternice și mai ușor ascultate. Fetele nemăritate care doresc să-și afle ursitul obișnuiesc să țină post în Ajun, sperând că în noaptea sfântă își vor visa viitorul ales.

De asemenea, există credința că toate lucrurile împrumutate trebuie aduse înapoi înainte de Ajun, pentru ca anul care urmează să fie lipsit de pierderi și necazuri.

Legenda lui Moș Ajun și Moș Crăciun

Folclorul românesc păstrează și o frumoasă legendă despre Moș Ajun și Moș Crăciun. Se spune că Maica Domnului, în drumul său pentru a-L naște pe Iisus, a ajuns mai întâi la Moș Ajun, care, neavând posibilitatea să o ajute, a îndrumat-o către fratele său, Moș Crăciun. După mai multe întâmplări minunate, Moș Crăciun s-a căit, s-a creștinat și a devenit simbolul bunătății, generozității și al ajutorului oferit celor aflați în nevoie.