De ce părinții moderni resimt mai intens lipsa somnului decât generațiile anterioare

Deși în percepția comună părinții din zilele noastre sunt considerați permanent epuizați din cauza lipsei de somn, cercetările recente arată că realitatea este mai complexă, iar diferențele dintre prezent și trecut ar putea fi mai mici decât s-ar crede. Mai mulți oameni de știință analizează acum dacă modul în care definim „somnul odihnitor” nu s-a schimbat radical în epoca modernă.

De ce părinții de astăzi sunt mai afectați de lipsa somnului decât cei din trecut

Discuțiile despre oboseala parentală au devenit tot mai frecvente în mediul online. De exemplu, într-o dezbatere inițiată pe platforma Reddit, peste 400 de părinți au descris experiența lor ca fiind copleșitoare. „Este extrem de obositor, fără pauză, constant”, a scris un utilizator, opinie împărtășită de numeroși alți participanți la discuție. Mulți au subliniat că oboseala nu este cauzată doar de lipsa somnului, ci și de presiunea generală a vieții moderne.

În realitate, specialiștii arată că factorii sociali joacă un rol major. Lipsa rețelelor de sprijin familial, programul de muncă solicitant și responsabilitățile multiple ale părinților contribuie semnificativ la senzația de epuizare. În plus, odată cu venirea pe lume a unui copil, tiparele de somn se modifică inevitabil, fie din cauza trezirilor nocturne pentru hrănire, fie a programului imprevizibil al copiilor mici.

Ideea că părinții din trecut erau în mod constant lipsiți de somn este pusă sub semnul întrebării de cercetători

Datele disponibile sugerează că, în multe cazuri, aceștia aveau un somn mai apropiat de cel al non-părinților din prezent decât ne-am imagina.

Un studiu amplu realizat în Germania, pe aproape 40.000 de participanți, a arătat că mamele aflate la primul copil dormeau, în primele luni după naștere, cu aproximativ o oră mai puțin pe noapte față de perioada pre-sarcină. Tații pierdeau, în medie, aproximativ 20 de minute. Interesant este că, deși somnul se stabilizează în timp, nici după câțiva ani părinții nu revin complet la nivelul de odihnă dinaintea copilului.

Diferențele dintre părinți și non-părinți rămân relativ reduse

În același studiu, părinții cu copii mici dormeau în medie aproximativ șapte ore pe noapte, în timp ce persoanele fără copii aveau un plus de doar câteva minute. Alte cercetări, inclusiv un sondaj realizat în Statele Unite, arată că mulți părinți ajung chiar la opt sau nouă ore de somn în intervalul de noapte, ceea ce se încadrează în recomandările medicale generale.

Cercetătorii atrag însă atenția că aceste date sunt în mare parte auto-raportate, ceea ce poate influența rezultatele, întrucât oamenii tind să estimeze diferit durata reală a somnului.

Studiile comparative cu societăți tradiționale de tip vânător-culegător oferă o perspectivă interesantă. În aceste comunități, adulții – inclusiv părinții – petrec în medie între șase și opt ore în spațiul de odihnă, iar somnul efectiv variază între aproximativ cinci și șapte ore pe noapte. Surprinzător, deși se trezesc mai des în timpul nopții, aceștia declară mult mai rar că se simt epuizați.

Citește și: De ce un somn odihnitor poate reduce tensiunile dintre parteneri?

Antropologul evoluționist David Samson explică diferențele

Antropologul evoluționist David Samson, de la Universitatea din Toronto, explică această diferență prin modul în care este perceput somnul. După luni petrecute alături de comunitatea Hadza din Tanzania, acesta a observat că membrii tribului nu asociază fragmentarea somnului cu oboseala. „Când îi întrebi dacă au dormit bine, răspunsul este aproape întotdeauna pozitiv”, afirmă cercetătorul.

În schimb, în societățile moderne industrializate, părinții raportează frecvent un nivel scăzut de satisfacție legat de somn. Într-un studiu german, mamele și-au evaluat calitatea somnului la un nivel mediu de 6,5 din 10, iar tații puțin peste 7. În Franța, majoritatea mamelor cu bebeluși de câteva luni au declarat că nu se simt odihnite, scrie BBC.

În multe societăți tradiționale, somnul fragmentat este considerat normal, în timp ce în cultura modernă există o așteptare clară a unui somn continuu, „fără întreruperi”.

Antropologul Helen Ball explică faptul că această schimbare a apărut mai ales după Revoluția Industrială, când programul rigid de muncă a impus ideea unui somn „complet” și predictibil. În comunitățile rurale sau tradiționale, această noțiune este aproape inexistentă. „Ideea de a dormi fără întreruperi nu este universală”, subliniază cercetătoarea.

O altă diferență majoră între trecut și prezent este modul de îngrijire a copiilor

În numeroase culturi tradiționale, bebelușii dorm împreună cu părinții, iar alăptarea nocturnă este o practică obișnuită. Antropologul James McKenna descrie acest model ca pe un sistem integrat de somn și îngrijire: „Corpul mamei funcționează ca un habitat natural pentru copil, totul este interconectat”.

Studiile arată că acest tip de somn partajat nu reduce neapărat durata totală a odihnei, dar poate influența modul în care părinții percep oboseala. Unele cercetări sugerează că mamele care alăptează noaptea adorm mai rapid după treziri și ajung să perceapă somnul ca fiind mai odihnitor, chiar dacă este fragmentat.

De asemenea, hormonul prolactină, asociat cu alăptarea, poate induce o stare de relaxare și somnolență, contribuind la o recuperare mai eficientă în timpul nopții.

Există chiar studii care indică faptul că mamele care alăptează pot dormi cu 30 până la 45 de minute mai mult pe noapte decât cele care folosesc formule de lapte, ceea ce contrazice ideea că alăptarea ar reduce în mod automat somnul.

Unii cercetători, inclusiv David Samson, afirmă că adaptarea la acest model de îngrijire a schimbat radical experiența personală a somnului. „Nu mai era nevoie să te ridici constant sau să rămâi complet treaz. Era o stare de semi-conștiență, iar revenirea la somn era aproape imediată”, explică el, bazându-se pe experiența proprie ca părinte.